LIFE/INEDIT
Lista alimentelor care au cel mai mare termen de valabilitate. Care rezistă și 2.000 de ani
Televiziunea BBC a întocmit lista alimentelor care au cel mai mare termen de valabilitate. Există alimente ce rezistă sute de ani. Printre acestea se regăsesc sarea, zahărul, dar şi mierea. Aceasta din urmă rezistă și 2.000 de ani.
Lista alimentelor care au cel mai mare termen de valabilitate. Care rezistă și 2.000 de ani
A fost făcută lista alimentelor care au cel mai mare termen de valabilitate, în caz de calamitate, Apocalipsă sau orice poate fi mai rău, astfel încât omul să aibă o şansă la supravieţuire sau, cel puţin, să nu moară de foame. Lista întocmită de BBC cuprinde şi băuturi, nu numai mâncare.
Lista a fost întocmită cu gândul de la ce strică alimentele. „Din cauza microbilor”, este răspunsul scurt, simplu şi ştiinţific, oferit de Michael Sulu, expert în chimia alimentară la University College London din Marea Britanie.
Astfel, pentru ca alimentele să nu fie stricate de culturile microbiene, cele mai răspândite metode de conservare folosite, în prezent sunt: uscarea (dezhidratarea), sărarea, condimentarea sau depozitarea acestora în containere ori recipiente speciale, vidate. Toate metodele de păstrare au scopul de a reduce multiplicarea microbilor de pe alimente.
Uscarea şi sărarea sunt cele mai simple şi sigure metode pentru conservarea alimentelor.
Mierea poate ţine sute, chiar mii de ani. Sursa foto: exquis.ro
Uscarea este foarte eficace întrucât microbii nu se dezvolta în medii lipsite de apă, iar lipsa acesteia nu cauzează oxidarea, o altă cauză a stricării alimentelor. Sărarea mâncării, în special a cărnii, este o altă metodă eficientă deoarece şi, în acest caz, se reduce umiditatea, iar agenţii patogeni nu mai pot să supravieţuiască.
„Sarea extrage apa din microorganisme şi distruge legăturile chimice ale acestora”, a precizat Michael Sulu. Sărarea, în termeni ştiinţifici, se numeşte „şoc osmotic”.
Şi zahărul poate ajuta la conservarea alimenteleor, întrucât are acelaşi rol ca şi sarea. Zahărul alb rafinat conţine 99,9% zaharoză pură şi nu permite dezvoltarea microbilor, de unde că acest aliment nu are termen de valabilitate. Din acest motiv, un alt aliment, care s-a dovedit că poate ţine mii de ani este mierea. În mormântul lui Tutankhamon din Egipt s-a descoperit miere cu o vechime de peste 3.000 de ani. Condiţia este ca mierea să se afle într-un recipient sigilat.
În plus, „alimentele foarte bogate în grăsimi se pot fi conservate pentru multă vreme”, a declarat Mark Thomas, profesor de genetică la University College London. Când vine vorba de băutură, cea mai bună este şampania. Aceasta poate ţine sute de ani. Cea mai veche sticlă de şampanie, cu o vechime de 200 de ani şi din care s-a şi băut, a fost găsită într-o epavă aflată pe fundul Mării Baltice.
„A avut un gust fantastic”, declara, la acea vreme, Christian Ekstrom, scafandrul care a găsit-o în anul 2010. acesta a băut o sticlă şi a spus că a fost foarte dulce şi că şampania încă mai făcea bule.
Cei care preferă carnea şi care ar vrea să-şi facă provizii trebuie să mai aştepte ceva până se va inventa carnea care nu este de animal.
„Peste 10 ani, agricultura celulară – metodă prin care se poate obţine carne fără sacrificarea de animale – ar putea să ne ofere mâncare mai sigură şi care să dureze mai mult timp”, consideră expertul în chimia alimentară Michael Sulu.
Cele mai indicate pentru provizii sunt conservele, alimentele sau uscate, ba chiar şi mâncarea congelată sau din pungi vidate. Mâncarea pentru astronauţi ar face faţă unei aprovizinări pe termen lung, dar aceasta nu este disponibilă în magazine.
Aşa-numitele MRE („Meals, Ready to Eat” – mâncare gata preparată), au o valabilitate de 3 ani, în condiţii de stocare la 27 de grade.
„Scopul industriei comerciale e să vândă produsele cât mai repede. În schimb raţiile militare reprezintă exact opusul acestora: acest tip de mâncare pur şi simplu stă, în aşteptarea momentul când va fi mâncată”, declară un reprezentant al armatei americane.
Pe de altă parte, în octombrie 2019, a avut loc primul experiment reuşit de friptură comestibilă, printată 3D. A fost un fel de „carne fără carne”. S-au extras celule de carne din carne de vacă, iar apoi aceste celule au fost cultivate într-un mediu ce stimulează creştere lor. Recipientele cu celule și nutrienți au fost duse la bordul unei nave Soyuz MS-15 care a decolat din Kazahstan și au fost transportate la bordul Stației Spațiale Internaționale. Pe SSI, au fost puse într-un printer magnetic, care a replicat celulele, astfel încât să crească țesut muscular.
Astronauţii nu au consumat produl. Acesta a fost trimis înapoi pe Pământ pentru mai multe studii.
