Dragii mei cu Jurnalul sub brat, minunea continuă. Corul nostru Madrigal a avut onoarea de a se prezenta, în toată măreția și eleganța artei lor, atât în fața membrilor Congresului Național peruan, care i-a acordat și o distincție de onoare, cât și în fața membrilor guvernului Republicii Peru, a autorităților, a Corpului Diplomatic, a publicului peruan, dar și a comunității de români emoționați, pe frumoasă scenă a Teatro Municipal de Lima.
Cele 1.200 de locuri au devenit insuficiente pentru câte solicitări au fost primite. Cu toate că au în program multe concerte, organizatorii nu s-au așteptat la un aflux așa de mare de solicitări, oamenii venind cu o oră și jumătate înainte și așteptând liniștiți la coadă deschiderea ușii teatrului. Dacă în sală erau miniștri și parlamentari însoțiți de familiile lor, m-a surprins prezența tinerilor în lojele teatrului. Îmbrăcați elegant, manierați și extrem de educați, tinerii făceau ca audiența să devină și mai interesantă. Totuși era vorba despre un concert de muzică de cor, un gen mai puțin popular de obicei în rândul tineretului. Nu am cunoscut această față a peruanilor. Mă așezasem pe rândul 3, la margine, pentru a putea să mă mișc. Lângă mine, Carlos, logodnicul peruan al unei românce, Diana Rotundu, care are o agenție de turism și care ajutase și ea mult ambasada în organizarea turneului. Îmi arată, rând pe rând, fiecare membru al guvernului. Sunt surprins că există un Minister al Femeii.
Citește articolul integral aici.
