Asociaţia Română a Băncilor atrage atenţia că peste 90% din fraudele bancare sunt făcute de persoane fizice. Cel mai frecvent, românii apelează la documente false pentru a lua credite, după care dispar.
Raportul pe acest an al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) trage un semnal de alarmă asupra unui fenomen îngrijorător. Este vorba despre fraudele bancare comise de persoanele fizice, care reprezintă peste 90% din numărul total al acestui gen de infracţiuni. „Potrivit unei analize care s-a făcut la nivelul ARB, practica este ca persoanele fizice să vină cu adeverinţe de venit care sunt emise de societăţi doar în ideea de a declara că sunt angajate şi că ar avea un salariu mare. Aceşti indivizi fac frauda şi dispar. Individul este, de obicei, în cârdăşie cu o societate comercială care, de fapt, nici nu există. Nici după actul de identitate nu-i putem găsi, pentru că folosesc copii ale unor acte de identitate care nu le aparţin. Avem tot felul de mijloace de a sesiza organele în drept, dar lucrurile astea merg mai încet”, ne-a declarat Radu Gheţea, preşedintele ARB.
Băncile vor acces la baza de date a ANAF şi a Evidenţei Persoanelor
Pentru a stopa fenomenul de fraudă, ARB a solicitat o colaborare instituţională, în sensul permiterii accesului atât la baza de date a ANAF, cât şi la Evidenţa Persoanelor. „ARB manifestă un interes deosebit pentru continuarea demersurilor pentru finalizarea proiectului privind verificarea autenticităţii documentelor de identitate prezentate de clienţii băncilor pentru obţinerea diverselor produse bancare şi considerate suspecte. Verificarea autenticităţii acestora în baza de date a Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne vizează protecţia intereselor clienţilor şi băncilor pentru eliminarea fraudelor de fals şi furt de identitate. Totodată, demersurile ARB către ANAF vizează verificarea în baza de date ANAF a veniturilor înscrise în fişele fiscale prezentate de solicitantul de credite cu scopul prevenirii fraudelor şi al combaterii evaziunii fiscale”, se arată în raportul ARB.
Patru miliarde de euro, pierdute pe insolvenţă şi faliment
O altă problemă cu care se confruntă băncile este cea legată de consecinţele Legii insolvenţei şi a falimentului persoanelor juridice. Volumul creditelor acordate de bănci şi instituţii financiare nebancare companiilor care ulterior au intrat în insolvenţă sau în faliment este de patru miliarde de euro, iar ARB a solicitat în acest sens organizarea unei baze de date cu administratorii care au abuzat de prevederile legale pe zona insolvenţei. „Un administrator de societate comercială din Germania care intră în faliment cu firma nu mai are voie toată viaţa lui să mai deschidă o altă firmă”, a afirmat Radu Gheţea.
„Legea nu este atât de drastică aşa cum este în alte ţări, să poţi urmări un debitor.” – Radu Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor
„În cazurile de insolvenţă şi faliment ale firmelor, foarte greu se mai pot recupera banii de către bănci.” – Radu Gheţea
