Am înţeles că, nu de mult, una dintre divele funcționale ale României ar fi declarat, pe blogul său, că pozele înfăţişând-o în posturi cvasinude ar urmări scoaterea noastră din sărite, a celor care, din varii motive (vârstă, educaţie, fizic, concepţii retrograde etc.), refuzăm să ne ridicăm poalele în cap.
Aşa este, are dreptate: şi eu, şi colegele de birou, şi profa de mate a fiului meu, şi liftiera de la TVR, şi tanti Lina, de la care cumpăr telemeaua cea mai bună, şi atâtea alte femei suntem înciudate până la loc comanda văzând trupul inundat de perfecţiune al divei respective, gambele ei lucrate, sânii în care se zbenguie siliconul, muşchii înecaţi în masaje, creme şi ore de exerciţii la sală. Ne vine să ne smulgem părul din cap pentru că, atunci când s-a concentrat asupra noastră, Mama Natură era deja obosită şi lipsită de chef şi că, Doamne, dacă am putea, pe loc ne-am da jos taioarele, sarafanele cuminţi, rochiile de stambă şi rochiţele cu lungime regulamentară şi am sări direct pe malul piscinei, canalizând spre noi obiectivele aparatelor de pozat şi dezvăluindu-le cele mai sexy ipostaze cu putinţă… Dar, of, noi, urâtele şi modestele, cuminţile şi ştersele Planetei nu vom avea niciodată această şansă, ci vom trăi ofticându-ne perpetuu ori de câte ori dive despuiate de prin reviste sau emisiuni ne vor ademeni bărbţii, făcându-i să uite, chiar şi dacă numai pe moment, de tocăniţele noastre perfecte şi de dexteritatea cu care le călcăm cămăşile pentru a doua zi…
Am stat şi m-am întrebat, nu o dată, ce plăcere poţi găsi în a-ţi arăta, aproape obsesiv, trupul, oricând, oriunde, pentru oricât (de multe ori, pe gratis!)? Care sunt resorturile care fac să sară hainele de pe tine, ce avantaje ascunse îţi pot aduce astfel de apariţii? Unele dive am înţeles că îşi colecţionează astfel de isprăvi. Probabil le înghesuie în albume, aşa cum adun, la rându-mi, poze cu copiii mei la diferite vârste. Sau decupajele cu editorialele mele din „ring”… Mă rog, fiecare cu izbânzile sale. Altele îşi găsesc din asta surse de venit, locuri de muncă, parteneri de viaţă sau alte oportunităţi. Unele, având concubini mai tineri cu câte 10 ani, îşi hrănesc propriul ego, încercând să-şi demonstreze că mânzul din preajmă s-ar justifica pe deplin. Deocamdată….
O judecată elementară ne spune că, dacă asemenea fotografii se publică, înseamnă că ele se cer. Tot ce se poate! La urma urmei, bărbaţii sunt nişte gurmanzi, se hrănesc inclusiv cu imagini. Privesc şi salivează. Iar noi, îmbrăcatele, stăm pe lângă ei şi ne suim pe pereţi. Ne ofticăm până la cer şi înapoi că nu putem fi şi noi la fel ca Ele. Cel puţin aşa cred Ele! Să creadă!
