ZiarulRing

05-mai2024

ULTIMA ORĂ

LIFE/INEDIT

Preotul Stanciu: „Iisus Hristos s-a jertfit pentru intreaga umanitate”

Avatar

Publicat

pe

Moartea şi Învierea, Viaţa şi Resurecţia, Mântuirea şi Iubirea, iată câteva teme care în fiecare an revin odată cu Sărbătorile de Paşti. Lumea creştin-ortodoxă celebrează astfel sacrificiul Mântuitorului, care a luat cu sine păcatele lumii pentru a o purifica, dar şi Învierea, prin care Iisus Hristos „omoară moartea în sine”. Parohul Bisericii „Sfinţii Apostoli Mihail şi Gavriil” – Ghencea, preotul Ştefan Stanciu, evocă istoria faptelor de acum peste 2.000 de ani, după consumarea cărora cursul lumii avea să fie schimbat definitiv.

Minunea Învierii aduce cu sine o schimbare fundamentală, căci după sacrificiul pe cruce al lui Iisus Hristos devine posibilă, pentru prima dată în istoria credinţei, revenirea omului în rai. „Sâmbătă, înainte de Înviere, se întâmplă lucrul acela minunat, şi anume că Hristos se află în mormânt cu trupul, în iad – cu sufletul, în rai – cu tâlharul şi pe scaun împreună cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt. Adică Iisus coboară în mormânt cu trupul, în rai – cu tâlharul – pentru că tâlharului din dreapta lui i-a spus: «Astăzi vei fi cu mine în rai», în iad – cu sufletul, deoarece Hristos se duce să dezlege porţile ferecate ale iadului. Până la Hristos, nimeni nu a moştenit raiul. Nimeni nu a avut acces la rai de la protopărinţii noştri Adam şi Eva, deci nimeni de atunci nu a ajuns în rai, indiferent de câte fapte bune a făcut şi cât de drept a fost în faţa lui Dumnezeu. Toţi au ajuns în iad”, a spus părintele Stanciu.

„Mântuitorul a fost om şi Dumnezeu în acelaşi timp”
Prin răstignire, Mântuitorul nu numai că a împlinit profeţia lui Isaia, ci a făcut posibilă eliberarea din iad a celor buni şi drepţi, pentru aducerea lor în rai alături de Dumnezeu. „Raiul nu a mai fost accesibil pentru nimeni de la izgonirea lui Adam şi Eva, nici pentru cei vrednici. Toţi au moştenit iadul. Când Dumnezeu i-a alungat pe oameni din rai, porţile acestuia au fost închise. Au fost redeschise abia odată cu Mântuitorul Iisus Hristos cel fără de păcat, pentru că a fost om şi Dumnezeu în acelaşi timp. În Sâmbăta Mare, Hristos coboară în iad, dezleagă porţile cele ferecate ale lui şi eliberează de acolo sufletele celor drepţi, pentru că Hristos s-a jertfit nu numai pentru contemporanii săi şi pentru cei care au venit după el, ci şi pentru întreaga umanitate dinainte de el. Prin pironirea sa pe cruce, el a pironit păcatele umanităţii trecute, prezente şi viitoare”, a continuat prelatul.

Romanii au pus pază la mormânt la îndemnul arhiereilor
Măsurile de precauţie luate de romani la îndemnul arhiereilor nu au putut împiedica minunea Învierii. „Despre Înviere s-au făcut tot felul de comentarii încă de atunci. Evreii, cei care l-au condamnat la moarte, fariseii, cărturarii, arhiereii le-au spus romanilor să sigileze mormântul Mântuitorului şi să-l păzească. Chiar asta i-au şi spus lui Ponţiu Pilat: «Să întăreşti mormântul cu pază, pentru că amăgitorul acela ar fi zis că după trei zile va învia. E bine să sigilăm mormântul şi să-l întărim cu pază ca nu cumva apostolii, venind noaptea, să-i fure trupul, să-l ducă în altă parte şi să se creadă că a înviat». Atunci romanii au pus paznici”, povesteşte preotul Stanciu.

Mironosiţele au fost vestitoarele Învierii
„Mironosiţele sunt femeile care, conform tradiţiei iudaice, s-au dus cu mir ca să-i ungă trupul lui Iisus. Ele nu apucaseră să facă această ungere ritualică a trupului după ce l-au coborât de pe cruce. Au amânat-o pe a treia zi, duminică, prima zi a săptămânii, crezând că nu o să le vadă nimeni. Ele au fost de altfel şi cele mai curajoase, pentru că l-au însoţit pe Iisus tot drumul Golgotei şi au asistat la crucificare şi la moartea sa pe cruce. Tot ele vor fi primele vestitoare ale Învierii, deoarece vor constata Învierea. Ele au văzut că mormântul era gol. Îngerul le-a spus că Iisus nu este acolo şi că a înviat, după care Hristos li s-a arătat. Li se va arăta şi apostolilor în aceeaşi zi. Au fost dovezi incontestabile ale Învierii Mântuitorului”, a încheiat preotul Ştefan Stanciu

„Îl rog pe Dumnezeu ca, în afară de această lumină a Paştelui, care ne luminează ochii, ne luminează calea, să ne dea şi lumina lăuntrică, lumina cunoştinţelor, lumina credinţei, lumina dragostei de Dumnezeu şi de oameni.”, Preot Ştefan
Stanciu

„Cititorilor ziarului «ring» şi tuturor românilor, dragilor noştri creştini, le transmitem şi noi, cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşti, multă bucurie cu lumină în suflet.” Preot Ştefan Stanciu

Citește în continuare
Advertisement
Lasă un comentariu

Lasă comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *