ZiarulRing

03-mart.2024

ULTIMA ORĂ

LIFE/INEDIT

Istoria Clubului Colectiv: „Talpa” IADULUI, sau locul unde, în loc de „adidași”, s-a fabricat MOARTE

Avatar

Publicat

pe

Fabrica de încălţăminte „Pionierul”, mândria de altădată a industriei de profil din regimul comunist, s-a numit, înainte de război, chiar aşa: „Talpa”.

Mărirea şi decăderea acestui loc arată modul cum, de la prosperitate şi profesionalism, s-a ajuns la nepăsare, ruină şi moarte. Istoria locului unde, vineri seară, şi-au pierdut viaţa 29 de tineri veniţi să se distreze în Club Colectiv începe înaintea Primului Război Mondial, când industriaşul Nicola Prodanof şi-a mutat fabricile de la Tulcea la Bucureşti, în apropiere de Splaiul Unirii, între străzile Verzişori şi Între Gârle.

Astfel, „Tăbăcăria Naţională” şi „Bourul” au devenit, prin strămutare, fabricile „Dâmboviţa” şi „Talpa”. Ultima avea să devină, după naţionalizare, fabrica „Pionierul”, locul unde s-a petrecut cumplita tragedie. La “Pionierul” se lucra doar pentru export Mulţi dintre cei care au prins perioada comunistă îşi aduc cu siguranţă aminte de bătaia care se dădea la punctul de desfacere de la “Pionierul” pentru a prinde o pereche de „adidaşi româneşti”. O alternativă erau pilele din fabrică, adică muncitorii sau funcţionarii care se puteau învârti de o pereche pentru prieteni sau rude.

„După naţionalizare, când a fost redenumită «Pionierul», treptat, în anii ’60, fabrica a fost retehnologizată şi extinsă, pentru că, în general, marfa mergea la export. Era contractul cu firma Adidas. Acolo s-au făcut «adidaşii» româneşti, dar nu numai, erau şi pantofi de iarnă, cu carâmb înalt, făcuţi cu materiale venite din Franţa. Soldurile, adică produsele refuzate la export, erau băgate în comerţul interior. Aceste solduri apăreau din cauza unor mici defecte de execuţie”, a declarat, pentru „ring”, istoricul şi directorul Muzeului Municipiului Bucureşti, Adrian Majuru.

Ruinele fostei fabrici de încălţăminte „Pionierul“ Halele de la „Pionierul“, fără utilaje, oameni și… fără viaţă În război s-au făcut bocanci militari Revenind la perioada de dinaintea comunismului, când fabrica se numea „Talpa”, Adrian Majuru ne-a relatat o istorie mai puţin cunoscută despre fata industriaşului Nicola Prodanoff şi a soţiei acestuia, Chiriachiţa Prodanoff. „Fata Prodanofilor, Olga, a fost măritată Gaieff. Deci proprietar a fost Prodanof, iar fata lor s-a măritat cu Gheorghe Gaieff în anul 1940. Acesta a fost inginer şi şef de secţie în fabrică şi evident că, prin profesionalism şi onestitate, a câştigat de partea lui şi familia proprietarului”.

În timpul războiului, „Talpa” a produs încălţăminte pentru Armată, iar după război, datorită contractului cu Adidas şi producţiei aproape exclusive pentru export, aici lucrau mii de oameni. Privatizarea în masă de după revoluţie a însemnat, ca în multe alte cazuri, administrare catastrofală şi, în cele din urmă, ruina. În acest mod s-a ajuns ca respectivul spaţiu, unde odinioară se producea încălţăminte de foarte bună calitate, «ultima oră» a modei în Vest, să devină un loc al improvizaţiei şi, în cele din urmă, al morţii. O «talpă a iadului» la propriu, unde oamenii cuprinşi de panică s-au călcat în picioare şi au ars de vii. Imposibila retrocedare Istoria postdecembristă a fostei fabrici de încălţăminte „Pionierul” include şi un proces de retrocedare, nefinalizat nici până în ziua de azi. Nicolae Prodanof, nepotul industriaşului Nicolae Prodanof, a sperat că, după Revoluţia din decembrie 1989, lucrurile vor reintra în acea normalitate în care trăise bunicul său şi va reuşi să recupereze proprietăţile.

Advertisement

Nu a reuşit în totalitate, numai o parte din imobilele şi activele familiei fiind recuperate, potrivit site-ului stirileprotv.ro. Nu au fost însă recuperate imobilele în care şi-au desfăşurat activitatea fostele fabrici „Dâmboviţa” şi „Pionierul”, visurile lui Nicolae Prodanof de a relua, în tradiţia predecesorilor săi, producţia de încălţăminte în aceste locuri dovedindu-se, în cele din urmă, imposibil de realizat.

Citește în continuare
Advertisement
Lasă un comentariu

Lasă comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *