Multe comune românești se confruntă cu problema locurilor de muncă, lipsa unei minime dezvoltări a infrastructurii ori a unor perspective de dezvoltare pe termen mediu și lung. Roșia Montană stă pe un zăcământ de peste 300 de tone de aur și aproape 1.500 de tone de argint. În afara proiectului minier, economia locală constă într-un atelier de prelucrarea lemnului, o societate de panificație și vreo trei magazine.
Rata șomajului în Roşia Montană depășește 70%, iar primarul localităţii spune că este extrem de îngrijorat de ceea ce se va întâmpla în foarte scurt timp. „Rata șomajului a devenit critică la Roșia Montană după închiderea activității, în 2006, a exploatării de stat de la Roșia Min. De atunci, variațiile au fost destul de mici. În zonă, singura companie care a mai făcut angajări este compania minieră (n.r. – Roșia Montană Gold Corporation). În alte părți, e cam greu de găsit de lucru”, spune primarul Eugen Furdui (foto). Potrivit acestuia, alți investitori decât RMGC nu s-au anunțat în comună în ultimii ani. „La Roșia Montană sunt bine-veniți orice investitori de bună-credință. Din păcate, am rămas cu sugestiile – n-am avut alți investitori până acum, sperăm în continuare”, a adăugat primarul.
Alternativele de dezvoltare lipsesc
Spațiu pentru investiții este destul la Roșia, doar o parte mică din suprafața comunei fiind ocupată de proiectul minier. Agricultura nu e o variantă fezabilă: solul e sărăcăcios, iar creșterea animalelor se rezumă la câteva animale pe lângă casă. De altfel, cel mai apropiat centru de colectare a laptelui e la Alba Iulia, ceea ce înseamnă costuri prea mari pentru transport, mai ales că nu există nicio asociație în zonă. Altfel, loc de dezvoltare ar fi. „Din suprafața totală a comunei, doar 25% este afectat de proiectul minier, ceea ce înseamnă că pe o suprafață de 25%, unde există o licență de exploatare, nu se pot face decât construcții industriale care deservesc proiectul minier. În restul comunei, pe 75% din suprafață deci, se poate desfășura orice activitate”, precizează edilul. Dar până acum n-a mai venit nimeni.
Un loc de muncă poate schimba o viaţă
În condițiile unei rate a şomajului extrem de mare, angajările temporare pe care le face RMGC pentru diverse lucrări de restaurare, întreținere și conservare sunt mană cerească pentru tinerii roşieni. La intrarea în galeria Cătălina – Monulești, în prezent în proces de restaurare, dăm de Constantin Furdui (foto), angajat temporar al companiei. Are 33 de ani, e miner și a fost șomer câțiva ani, trăind din pensia părinților, după cum povestește cu ochii în jos. Povestea sa nu e singulară în zonă: a făcut școala profesională de minerit, s-a angajat apoi la Roșia Min, iar de la închiderea minei de stat, în 2006, n-a mai muncit decât ocazional, ca zilier. Blocat în șomaj, întreținut de părinți, tânărul nu și-a permis să-și facă planuri firești pentru vârsta lui – o familie, copii. „Unui copil trebuie să-i asiguri o viață bună. Nu poți, pur și simplu, să faci copii și să vezi apoi cum te descurci”, a povestit el.
Viitorul tinerilor, legat de proiectul minier
Anul trecut, Constantin a fost angajat la RMGC cu contract de muncă pe perioadă determinată. Chiar și așa, a început să privească viața cu alți ochi, pentru că a intrat din nou „în rând cu lumea”: aduce un salariu în casă. Începerea proiectului minier ar însemna pentru el să-și poată planifica viitorul. „De 2.000 de ani, aici se face numai minerit – asta au făcut părinții și bunicii noștri, asta am învățat și noi. Dacă se putea face altceva, făceau alții de mult. Dacă nu se face proiectul, nu știu ce va fi, nu mă pot gândi. Va fi foarte rău”, completează tânărul miner, spunând că nu s-a gândit niciodată la altă carieră: „Aici, la Roșia, este numai mineritul și atât. La ce să mă gândesc?”. Pentru minerii din Roșia Montană nu există alternativă și nu sunt singurii. „Sper că va ajuta Dumnezeu să fie bine. Criza și-a spus cuvântul și mineritul trebuie să-nceapă, și nu numai la Roșia Montană. Părerea mea, ca miner: cred că trebuie să înceapă în multe locuri. Fără minerit e rău în România”, concluzionează Constantin.
