Creierul nostru are nevoie de odihnă după o zi solicitantă. Se știe că acesta enerează amintiri, emoții și până la aproximativ 60.000 de gânduri. În plus, creierul reglează bătăile inimii, respirația și temperatura corpului. Chiar și când dormim, creierul continuă să proceseze amintirile din timpul zilei.
Care este cea mai proastă poziție de somn
Cea mai proastă poziție de somn. Doctorii neurologi trag un semnal de alarmă în ceea ce privește poziția de somn pe care o adoptă majoritatea dintre noi în timpul nopții. Conform specialiștilor, în timpul somnului, creierul ‘curăță’ toxinele acumulate din timpul zilei. Ele sunt eliminate în timpul somnului lent non-REM.
Mulți cred că somnul reprezintă perioada de odihnă, dar în realitate, aceasta este perioada în care sistemul de curățare al creierului, denumit și glimfatic, acționează cel mai des. În schimb, dacă nu dormiți suficient, substanțele dăunătoare se acumulează în creier, lucru care poate duce la inflamație și declin cognitiv.
Experții mai susțin că și poziția în care dormim poate influența eficiența creierului de a elimina aceste toxine. De aceea, este recomandat să dormiți pe o parte în timpul somnului, pentru a scăpa eficient de toate toxinele acumulate în timpul zilei.
Dormitul pe spate poate cauza boli neurodegenerative
În somn, oamenii dorm în poziții diferite, însă un studiu realizat de The Journal of Neuroscience a analizat pozițiile care afectează sistemul glimfatic. Astfel, poziția laterală (pe o parte) este cea mai eficientă pentru eliminarea deșeurilor în comparație cu poziția pe spate (decubit dorsal) sau pe burtă (decubit ventral).
Așadar, poziția de somn pe o parte este eficientă în timpul somnului. Pe de altă parte, dormitul pe spate timp îndelungat poate fi asociat cu boli neurodegenerative.
În plus, în timpul somnului sunt și alți factori care influențează sistemul de curățare al creierului. Aici putem aminti ritmul cardiac, respirația, stresul și obiceiurile alimentare.
Ce recomandă specialiștii
În general, persoanele care dorm pe spate mai mult de 2 ore dezvoltă boli neurodegenerative precum Parkinson, Alzheimer, dar și alte tipuri de demență, conform unui studiu realizat tot de Journal of Alzheimer’s Disease.
Cercetătorii au sugerat că gravitația influențează modul în care sângele se deplasează din creier și poziția capului în timpul somnului poate afecta eficiența cu care creierul elimină proteinele.
Un articol din 2022 publicat în Frontiers in Neuroscience a descoperit că persoanele cu apnee de somn obstructiv pot avea probleme cu sistemul lor glicmofatic. În special, atunci când persoanele cu apnee de somn au episoade periodice de oxigen scăzut în timpul somnului, acest lucru ar putea activa răspunsul inflamator și deteriora sistemul glimfatic.
