România are, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), proiecte de dezvoltare a infrastructurii naţionale de carburanţi alternativi pentru vehiculele rutiere şi în special instalarea a cel puţin 30.000 de puncte de reîncărcare, până la jumătatea anului 2026, a declarat, miercuri, comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, la un eveniment dedicat mobilităţii sustenabile.
„În Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, există proiecte de dezvoltare a infrastructurii naţionale de carburanţi alternativi pentru vehiculele rutiere şi în special instalarea cel puţin 30.000 de puncte de reîncărcare, până la mijlocul anului 2026. (…) în aceste zile se discută în Comisia Europeană un act care să definească eligibilitatea combustibililor alternativi consideraţi a fi sustenabili. Sper că vom avea o paletă mai largă de biocarburanţi acceptaţi, astfel încât să putem creşte ponderea lor şi a combustibililor sintetici, fireşte, absolut necesar pentru atingerea ţintelor de reducere a emisiilor de carbon. Cred că trebuie să menţinem, să dezvoltăm şi alternativele sustenabile lichide pentru combustibili alternativi, astfel încât să putem beneficia de economii de scară majore prin utilizarea conductelor şi a infrastructurii de alimentare existentă, astfel încât să putem decarboniza mai rapid flotele auto existente, să reducem costurile tranziţiei”, a afirmat Vălean.
Fonduri de 1 miliard de euro
Conform oficialului, la finalul actualului ciclu european Comisia Europeană ar putea atribui fonduri în valoare de un miliard de euro pentru nevoile României şi doar din instrumentul financiar Connecting Europe Facility.
„România performează mai bine în ultima vreme la capitolul investiţii, graţie unui grup de lucru al Comisiei la nivel înalt, dedicat de noi ţării noastre, ceea ce mă face să sper ca, la finalul acestui ciclu european, să putem atribui fonduri de un miliard de euro pentru nevoile României, doar din acest instrument financiar Connecting Europe Facility. Sigur, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, fondurile de coeziune contribuie şi ele cu suficienţi bani pentru finalizarea conexiunilor majore din România până la sfârşitul anului 2027. Suntem într-o conjunctură fără precedent, în care România are la dispoziţie aproximativ 12 miliarde de euro pentru transporturi. Fondurile europene nu sunt însă dedicate numai infrastructurii clasice. Finanţăm soluţii inovatoare pe întreg lanţul logistic, de la staţii de reîncărcare, sistemele de management inteligent al traficului, parcări sigure, digitalizate pentru camioane, terminale multimodale de marfă sau de pasageri. Avem rezervaţi, de exemplu, peste 1,6 miliarde de euro pentru proiecte de finanţare a staţiilor de reîncărcare. România a depus deja cinci proiecte în cadrul liniei de finanţare pentru staţii de reîncărcare. Şi aici avem o contribuţie a Uniunii Europene de 27 de milioane de euro”, a spus Adina Vălean.
Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA) a organizat, joi, Forumul Mobilităţii Sustenabile, la care au fost prezenţi executivi ai companiilor din domeniul mobilităţii, reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai Parlamentului Europei, precum şi ai Guvernului.
