ZiarulRing

22-iul.2024

ULTIMA ORĂ

ALTE CATEGORII

Adevarata miza a „ghiveciului” gatit de CCR: peste 2.000.000 de romani cu resedinta in strainatate

„ring” a intrat în posesia documentelor oficiale ale guvernelor Italiei şi Spaniei în care sunt contorizaţi imigranţii cu reşedinţă în cele două ţări, principalele destinaţii de muncă ale românilor.

Avatar

Publicat

pe

„ring” a intrat în posesia documentelor oficiale ale guvernelor Italiei şi Spaniei în care sunt contorizaţi imigranţii cu reşedinţă în cele două ţări, principalele destinaţii de muncă ale românilor. Cu cei aproape două milioane de concetăţeni aflaţi în peninsule, Curtea Constituţională joacă alba-neagra, ba că ei trebuie să fie pe listele permanente, deci luaţi în calcul la cvorum, ba că au dreptul să voteze, dar doar pe listele suplimentare.

Ghidându-se după celebrul vers „Azi o vedem şi nu e”, Curtea Constituţională a reuşit să dea cu respectabilitatea de pământ după ce doi dintre cei nouă magistraţi au declarat că rectificarea trimisă de CC către Monitorul Oficial este ilegală, respectiv nu a fost aprobată de minimum şase judecători. Mai mult, unul dintre magistraţi spune că habar nu a avut de ultimele decizii ale forului din care face parte, iar actele semnate de locţiitorul lui Zegrean, preşedintele Curţii, au fost întocmite şi trimise pe „şest”.

Descifrarea unei semnături
Mămăliga a explodat acum câteva zile când de la Curtea Constituţională a venit un document în care s-a invocat o „eroare materială” inclusă în decizia CCR publicaţă în data de 2 august în Monitorul Oficial. Acest document nu doar că face o rectificare, ci dă peste cap întreaga motivare a Curţii prin care, iniţial, în cvorumul pentru referendum, cetăţenii români cu reşedinţă în străinătate nu trebuiau incluşi. Actul CCR prin care se spune că aceştia trebuie să fie pe listele permanente a fost semnat de locţiitorul preşedintelui Curţii, şi nu de Zegrean însuşi. „ring” a dezvăluit în exclusivitate a cui este semnătura: a judecătorului Minea, coleg de facultate cu Emil Boc. Noua rectificare a consternat pe toată lumea, dat fiind faptul că întorcea cu 180 de grade prima decizie. Rectificarea a apărut în Monitorul Oficial, însă, acum două zile, doi dintre cei nouă judecători ai Curţii au dezvăluit vicii de procedură strigătoare la cer.

Preşedintele suspendat: şi jucător, şi pe tuşă
Duminică, 5 august, într-o conferinţă de presă de la sediul de campanie, Traian Băsescu făcea o declaraţie, care a devenit cu adevărat importantă abia două zile mai târziu. „Dacă s-ar face corect cifra electorală pentru destituirea preşedintelui, ea îi include pe cei 18,3 milioane din listele permanente pentru alegerile locale plus cei 460.000 de cetăţeni români care au domiciliu în străinătate”, a argumentat Băsescu. De asemenea, preşedintele suspendat a arătat că cifra de 18,3 milioane de alegători folosită pentru lista electorală de la scrutinul de pe 29 iulie este aceeaşi de la alegerile locale din iunie, iar BEC a validat-o, însă în mod normal ar fi trebuit incluşi, potrivit Constituţiei, Legii pentru alegerea preşedintelui şi Legii referendumului, şi cei 460.000 de cetăţeni români care au oficial, în baza datelor de la Evidenţa Populaţiei din România, domiciliul declarat în străinătate. ”Cvorumul când vine vorba despre alegerea sau destituirea preşedintelui este format din toţi cetăţenii României, indiferent unde locuiesc. (…) Guvernul este într-o oareşicare belea dacă citeşte Legea preşedintelui şi Legea referendumului”, a afirmat, duminică, Băsescu.

„Biscuiţi, biscuim tovarăşe”
Un celebru banc din comunism sună aşa: „Aflat în vizită într-o fabrică de biscuiţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, uitându-se la banda rulantă cu produse, îl întreabă pe maistrul-şef: „Biscuiţi?”. Mândru, reprezentantul clasei muncitoare îi răspunde prompt: „Biscuim, tovarăşe, biscuim!”. Cam aşa poate fi interpretată şi de aproape, şi de la o poştă mobilizarea de a doua zi a salariaţilor Curţii Constituţionale. Luni, 6 august, CCR a trimis spre Monitorul Oficial UN document prin care se cerea adăugarea unui pasaj la Hotărîrea CCR nr. 3 din 2 august 2012. Noul pasaj dă peste cap prima hotărâre şi coincide – total întâmplător (sic!) – cu doleanţele preşedintelui suspedat, declarate cu o zi în urmă. Prin urmare, rectificarea Curţii spune că românii din diaspora trebuie contabilizaţi la vot. Documentul în cauză nu este semnat de Augustin Zegrean, ci de locţiitorul acestuia, magistratul Mircea Ştefan Minea. Însă orice decizie a Curţii trebuie luată în cvorum de minimum şase judecători. Decizia nu a fost susţinută de un vot în plenul CCR şi în urma unei şedinţe a forului constituţional. Ceea ce urmează sfidează integritatea morală a celor care ţin frâiele Curţii.

Legalitatea, contestată din interior
Ulterior, judecătorul Ion Predescu a spus răspicat că decizia privind publicarea eratei ar fi trebuit luată în plen, cu toţi cei nouă judecători de faţă. „Trebuie să aştepte răspunsul competent al plenului Curţii. Dacă s-a luat decizia doar cu cinci prezenţi, nu este legal, o decizie se ia în cvorum – minimum cu şase prezenţi. Dacă a survenit o problemă urgentă, Curtea Constituţională poate fi convocată mai devreme de 31 august. Monitorul Oficial poate publica doar după respectarea cu rigoare a legii. Dacă au dubii, pot aştepta plenul Curţii, nu ce a trimis judecătorul de serviciu”, a declarat, miercuri, judecătorul Ion Predescu pentru gandul.info.

Decizii-decizii, dar să ştim şi noi
Tot miercuri seară, judecătorul constituţional Tudorel Toader a declarat că a avut o discuţie cu preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, căruia i-a solicitat convocarea plenului, pentru a lămuri toate aspectele, având în vedere şi faptul că nu a ştiut de sesizarea Comisiei de la Veneţia. Judecătorul Toader a explicat că el a părăsit Bucureştiul vineri, 3 august, în jurul orei 13.30, iar după „acea dată şi oră” nu ştie ce s-a întâmplat, fiind plecat în concediu în comuna Vulturu din Vrancea, însă ceea ce s-a publicat pe site-ul Curţii Constituţionale reprezintă „voinţa şi sensul deciziei luate”, în data de 2 august, cu privire la cauza referendumului. Tudorel Toader consideră că „într-o perioadă tulbure, cu probleme controversate”, probabil, dintr-o „regretabilă eroare”, s-a vehiculat numele său ca fiind implicat în modificările survenite în decizia Curţii Constituţionale dată în 2 august. „O mică diversiune, probabil”, a adăugat judecătorul Toader referindu-se la acuzaţiile apărute în „Evenimentul zilei”, în care este învinuit că împreună cu judecătorul Acsinte Gaspar ar fi modificat prima decizie a Curţii.

A aflat de „eroarea materială” din presă
Despre erata solicitată luni, 6 august, de conducerea Curţii Constituţionale, în sensul îndreptării deciziei publicate în Monitorul Oficial, judecătorul constituţional a spus că a aflat din presă, la fel ca şi despre sesizarea Comisiei de la Veneţia – sesizare trimisă tot luni şi soldată cu apelul Comisiei de la Veneţia către clasa politică din România ca aceasta să nu mai pună presiune pe judecătorii Curţii. Tudorel Toader a susţinut că l-a sunat pe judecătorul Ştefan Minea, care asigură permanenţa la conducerea Curţii, întrebându-l despre erată. Tudorel Toader a precizat că nu a fost „întrebat, consultat despre eroarea materială” sau despre sesizarea Comisiei de la Veneţia. „Am convingerea că lucrurile se vor clarifica. Am avut în această seară o convorbire cu domnul preşedinte al Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, căruia i-am solicitat convocarea plenului Curţii, pentru lămurirea situaţiilor, fiind mai mulţi judecători care susţin acest demers”, a afirmat Tudorel Toader.

Câţi români au reşedinţă în Italia şi Spania
Vă prezentăm două documente oficiale ale guvernelor Italiei şi Spaniei care atestă numărul corect al românilor cu drept de reşedinţă în aceste două state. Conform celei mai recente numărători a autorităţilor din Cizmă, în iunie anul trecut, în Italia aveau acte în regulă 968.576 de români, cu aproximativ 80.000 mai mulţi faţă de 2010. În Spania, ultimul recensământ al imigranţilor datează din 31.03.2012 şi autentifică faptul că 903.964 de români domiciliază pe teritorii ale regatului iberic. Totalul este de aproximativ 1,9 milioane de români (sunt număraţi şi copiii sub 18 ani). Însă acestora li se adaugă conaţionalii cu drepturi depline din comunităţi importante precum Marea Britanie, Germania, Franţa, Canada sau Israel. Dacă, din cei 18.300.000 de alegători aflaţi pe listele permanente, diaspora va fi scăzută, consecinţa devine certitudine: Traian Băsescu este demis prin votul a mai mult de 50% plus unu din cvorumul necesar, cele 8,4 milioane de voturi exprimate fiind suficiente pentru validarea referendumului.



„Din păcate, inadvertenţele actelor succesive emise de reprezentaţi ai Curţii Constituţionale, precum şi declaraţiile şocante ale unora dintre judecători creează o anumită ambiguitate. Noi considerăm că e nevoie de o acţiune rapidă din partea Parchetului pentru a clarifica această situaţie. ”, Varujan Vosganian

„PDL a formulat plângere penală împotriva domnului Ioan Moraru, secretar general al guvernului, şi a doamnei Adriana Costestu, directorul general al Regiei Autonome Monitorul Oficial, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu. Cei doi, alături de prim-ministrul Ponta, refuză să publice o erată la o decizie a Curţii Constituţionale trimise spre publicare încă de ieri. Mă refer aici la trei rânduri din decizia Curţii privind respingerea contestaţiilor referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din 29 iulie.”, Sulfina Barbu

„Suntem în ţara birocraţiei desăvârşite, nimeni nu face adresă la instituţia care deţine acum listele electorale. (…) Nu cred că are nevoie Curtea de listele nominale, pentru că acolo sunt 18,3 milioane de români cu numele scrise acolo, nu văd cine ar lua cele 18 milioane să le inventarieze cu creionul să vadă dacă atunci când le adună om cu om iese 18 milioane.”, Traian Băsescu


„Dacă s-a luat decizia doar cu cinci prezenţi, nu este legal, o decizie se ia în cvorum – minimum şase prezenţi.”, Judecătorul Ion Predescu

“Avem o situaţie extrem de neuzuală, sau, ca să spun aşa, fără precedent. L-am întrebat pe secretarul general, i-am întrebat pe cei de la Monitorul Oficial, pentru că nici ei nu ştiau, nu mai văzuseră aşa ceva(…)Vor cere preşedintelui CCR, Augustin Zegrean, domnia sa nu a semnat această adresă, să vedem cine a semnat-o şi să spună Monitorului Oficial ce anume să facă pentru că e o situaţie într-adevăr fără precedent.” Victor Ponta

903.964 de români au reşedinţă în Spania.

968.576 de români au reşedinţă în Italia.


20 de dosare elector-penale… fierbinţi
Pe rolul diferitelor Parchete din ţară, dar în special la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, se află cam 20 de cauze penale cu privire la posibile infracţiuni comise fie de demnitari sau magistraţi, fie de oameni simpli. Toate aceste cauze se referă la problema listelor electorale şi la posibila încălcare a Legii referendumului. Cele mai fierbinţi dosare sunt la Parchetul General. Cele mai avansate cercetări sunt cele în dosarul de care se ocupă personal tandemul coloneilor Kovesi-Iacob, dosar penal care se referă la defecţiunile de transmitere a numărului de votanţi dinspre şi către organele electorale centrale. În acest dosar, deja s-a început urmărirea penală împotriva chestorului Manoloiu şi a altor demnitari de la Interne. Un al doilea dosar se referă la o plângere adresată Parchetului General de lideri ai PDL care reclamă că guvernul ar fi obstrucţionat publicarea eratei în Monitorul Oficial, dosar rămas, probabil, în coadă de peşte întrucât nu prea s-a mai vorbit despre el.

Cel de-al treilea dosar se referă la cercetarea declaşată miercuri împotriva Curţii Constituţionale în legătură cu ”adresele contradictorii” transmise de Curtea Constituţională către guvern. La fel de fierbinţi pot fi considerate şi cele 16 cauze aflate pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa, aflate în faza de cercetare, unul dintre aceste dosare referindu-se la primarul Mazăre şi la celebrele manechine care au mers la vot… în bikini. Poate că nu ar trebui uitat nici cel mai greu dintre dosare, aflat la DIICOT, care are la bază o plângere împotriva lui Traian Băsescu, a Monicăi Macovei şi a altor 15 persoane acuzate de… subminarea economiei naţionale (în timpul referendumului de demitere a preşedintelui suspendat).

Advertisement
Citește în continuare
Advertisement
Lasă un comentariu

Lasă comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *