In 2008, Voestalpine urmărea realizarea unei mari oţelării pe ţărmul Mării Negre cu o capacitate de circa cinci milioane de tone, cât întreaga producţie de oţel a României din acel an.
Pe lista amplasamentelor analizate erau România, Ucraina, Bulgaria şi Turcia. România avea avantajul portului Constanţa-Agigea, dar de partea Ucrainei şi Turciei atârnau argumente precum lipsa unor norme stricte de mediu, fiind în afara spaţiului comunitar.
Compania urma să ia o decizie privind amplasamentul oţelăriei până la finele anului 2008, însă în toamna acelui an a anunţat că îngheaţă proiectul pe termen nedefinit, din cauza crizei economice, care a lovit puternic piaţa de oţel.
Estimat la peste opt miliarde de euro în total, proiectul ar fi însemnat cea mai mare investiţie străină în România.
