Considerată cea mai veche ctitorie voievodală atestată documentar în Țara Românească (1374), Mănăstirea Vodița, ori mai precis ruinele acesteia, se află pe râul cu același nume, la nici o mie de pași de vărsarea lui în Dunăre, în comuna Vârciorova, la 15 km de Drobeta-Turnu Severin (județul Mehedinți).
„Pentru că eu, cel întru Hristos Dumnezeu, binecredinciosul voievod Vladislav, din mila lui Dumnezeu, domn a toată Ungrovlahia, am binevoit, după îndemnul lui Dumnezeu, să ridic o mănăstire la Vodița în numele marelui și purtătorului de Dumnezeu Andonie, ascultând pe cinstitul între călugări Nicodim, de asemenea și cu cheltuiala și cu daruri de la domnia mea, iar cu munca lui kir Nicodim, și a fraților lui, am zidit și am zugrăvit.” Așa sună hrisovul emis de domnitorul Valahiei în 1374, an considerat data de naștere a Vodiței. E probabil ca mănăstirea să fi fost ridicată mai devreme, între 1369 – anul sosirii în țară a credinciosului Nicodim – și anul menționat în actele de cancelarie, dar cert este că zidurile propriu-zise au fost supuse la două etape de construcție, ambele consumate în timpul domniei lui Vlaicu Vodă (1325-1377).
Nodul onomastic
Localizată la granița dintre Țara Românească și imperiul austro-ungar, locașul de cult a suferit grave distrugeri în urma încleștărilor dintre austrieci și turci (încheiate cu tratatul de pace de la Passarovitz din 1718), la începutul secolului al XIX-lea Vodița fiind deja o ruină. Viața monahală a fost reînviată aici în 1991, când în apropierea vetrei originale au fost ridicate o bisericuță din lemn și mai multe corpuri de chilii. Dar să dezlegăm, cu ajutorul distinsului etnolog Gheorghiță Ciocioi, și nodul onomastic al Vodiței: „Un nume tainic. Cunoscut mai cu seamă, la noi, prin această vestită mănăstire Vodița, socotită a fi cea mai veche ctitorie voievodală atestată documentar în Valahia, înălțată prin purtarea de grijă a domnitorului Vladislav Vlaicu și prin osteneala Sfântului Nicodim de la Tismana.”
Citește articolul integral aici.
