E târziu. E noapte. Pe TikTok-ul românesc e vremea live-urilor. Un băiat de 20 de ani, Rareș, tocmai a luat o supradoză de droguri și i s-a făcut rău. Unul dintre prietenii lui, Tudor Duma, zis „Maru”, îl filmează.
Câteva ore mai târziu, este chemată ambulanța, Rareș ajunge la spital, apoi din nou acasă. Este găsit mort, câteva ore mai târziu, de fratele lui mai mic. Mai trec niște ore, iar fratele decedatului intră și el live pe TikTok, să explice ce s-a întâmplat. În timpul acesta, lumea care se uită la aceste clipuri în direct, trimite cadouri, trandafiri, bani.
Maru face alt live: unul în care își agresează iubita. Cineva care urmărește ce se întâmplă anunță poliția. Tot live este și momentul în care un echipaj de poliție îi bate tânărului la ușă.
Într-un alt colț al TikTok-ului, un băiat cerșește bani pentru chirie și arată ce și-a cumpărat din sumele trimise de urmăritorii săi; tot în timpul unor live-uri. Câteva scroll-uri mai încolo, niște oameni se amenință unii pe alții cu moartea; nu știm de la ce s-au certat, dar par genul acela certați cu legea.
Dansuri, manele, țipete, înjurături, oameni beți, certuri, pe toate le puteți vedea pe TikTok-ul românesc, dacă aveți răbdare să urmăriți ce se întâmplă noapte de noapte. Iar în momentul de față, România este complet descoperită în fața unui astfel de fenomen, în care oricine poate face fix ce vrea în direct. În văzul a zeci de mii de oameni. Platformele nu par să aibă resursele necesare prin care să oprească violența din miile de clipuri în direct ce apar. Și nici autoritățile din țara noastră.
Analist comportamental: „Există o minoritate psihopată”
Nansi Lungu, analist comportamental, a declarat, pentru Antena 3.ro, că oamenii au avut dintotdeauna o fascinație pentru lucruri dificile. Istoria ne-o arată.
„Oamenii au avut întotdeauna această tendință de a consuma lucruri care, cumva, îi pun emoțional în situații dificile. Dacă ne amintim – și poate că lucrul ăsta ar trebui spus – oamenii au urmărit de-a lungul istoriei execuții. La 1900, la Paris, încă se dădeau foc la pisici, după ce fuseseră îmbibate într-o substanță din asta inflamabilă. Deci oamenii au o tendință – nu i-aș spune natural – dar o tendință de a consuma și lucruri care sunt dincolo de un anumit grad de suportabilitate. Însă, marea problemă este că noi începem să normalizăm lucrurile acestea, adică începe să se creeze impresia, tocmai datorită internetului, impresia că ele se întâmplă ca o normă. Și aici o mare problemă. Pentru că, dacă noi am ajuns tocmai să refuzăm execuțiile, să refuzăm spectacolele macabre, e din cauza faptului că am normalizat, dimpotrivă, empatia, atenția. Ori, constatăm că, în acest moment, tocmai prin efectul ăsta de atracție, începem să prezentăm din ce în ce mai mult astfel de spectacole macabre”, a declarat Nansi Lungu.
Totuși, cine sunt oamenii care găsesc plăcere în a urmări astfel de live-uri pe TikTok?
„Cine sunt cei care privesc… aici e mai complicată povestea, pentru că există persoane care au au clare dezechilibre psihice. Există, fără îndoială, o minoritate psihopată; și ei vor fi acolo. Dar în același timp există și persoane curioase, persoane care nu se definesc foarte bine emoțional. Poate sunt și la vârste la care nu pot să facă diferențele astea foarte bine, care sunt și ei spectatori la lucrul ăsta. Diferența este că internetul îți creează un public suficient de numeros, dar el nu este marele public, el totalmente e absolut minoritar”, explică Nansi Lungu.
Acesta mai spune că, în zilele noastre, „există o mai mare permeabilitate a fenomenelor ăstora deviante, pentru că e mai ușor să le găsești, e mai ușor să găsești public și, cu cât ai public, ceilalți, care prezintă show-ul, se simt validați. Și atunci ne trezim într-un ciclu dintr-acesta în care se creează impresia că-i normalizat. Nu: sunt comportamente profund anormale, care asupra persoanelor chiar și echilibrate pot avea efecte extrem de nocive pe termen lung, emoțional, leziuni emoționale”.
Acesta mai subliniază că, pe lângă pericolul de contagiune – adică să facă și alții ce văd pe acele live-uri, cel mai rău ar fi ca publicul să creadă că asta e, de fapt, norma.
Cine îi poate opri
Cine poate opri propagarea unui astfel de conținut încă din fașă? Antena3.ro a trimis un set de întrebări și celor de la TikTok. Până la publicarea acestui material, compania nu a răspuns. Totodată, a fost înaintată și o cerere către Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR).
Conținutul din online mai poate fi „taxat” și de către Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), care a început să intervină activ în mediul online abia din a doua jumătate a anului 2024, sub presiunea crescândă a societății și în contextul unor schimbări legislative majore – precum anularea alegerilor prezidențiale și intrarea în vigoare a noilor reglementări europene privind serviciile digitale (DSA) și libertatea mass-mediei (EMFA).
În toamna lui 2024, CNA a început să emită ordine de eliminare pentru conținut video online considerat ilegal – cum ar fi discursul instigator la ură, dezinformarea gravă sau propaganda extremistă.
Măsurile au vizat nu doar furnizorii tradiționali de media, ci și persoane fizice, inclusiv politicieni.
La începutul lui 2025, CNA a trecut la acțiuni sistematice: a lansat o campanie publică de combatere a conținutului ilegal și a început să trimită ordine de eliminare către platforme precum YouTube, Facebook, TikTok și Instagram.
Problema cu live-urile de pe TikTok este că acestea dispar. Astfel, dispar și probele
Antena3.ro a vorbit cu Valentin Jucan, vicepreședintele Consiliului Național al Audiovizualului, despre cum poate fi oprite conținutul ilegal și violența din online, de pe live-urile de pe TikTok, în acest caz. Acesta ne spune care sunt problemele cele mai mari cu care se confruntă spațiul online românesc în momentul de față și de ce nu avem resursele necesare pentru a stopa neregulile din mediul virtual.
Valentin Jucan: Cea mai mare problemă cu aceste live-uri este că ele, în funcție de setări, nu mai rămân în cont sub formă de înregistrare. Și atunci, odată ce se încheie live-ul, ca autoritate, dacă n-ai fost pe fază, n-ai știut, nu aveai cum să știi că la ora cutare cineva face live sau dacă cineva nu a sesizat autoritățile, poliția sau pe noi, ca să putem să intrăm cât mai repede, să înregistrăm, ele nu rămân. Și atunci, tot ce îți rămâne de făcut este să apelezi la înregistrările rămase în rețea.
Live-urile acestea sunt cât se poate de greu de anticipat și de monitorizat, fiindcă, de cele mai multe ori, ele dispar.
Prin urmare rămân variantele prin care cineva dacă a făcut o captură de ecran, a înregistrat prin record și a urcat ulterior să poată să fie acestea adunate. Și dacă în acele înregistrări imagini care se încadrează la conținut ilegal, consum de droguri, promovarea consumului de droguri, violență – violență fiind inclusiv aceea în care tu vezi pe cineva că suferă și nu faci nimic, aceastea vor fi eliminate din platformă, iar autoritățile vor fi sesizate.
Jucan: „Nu ai cum să urmărești ceva ce nu știi că va urma”
Reporter: Asta o puteți face dumneavoastră, dar doar după ce primiți sesizări de la oamenii care le-au văzut, nu? Aveți oameni care să urmărească astfel de live-uri pe TikTok?
Valentin Jucan: Chiar și cu un soft specializat, tu nu ai cum să urmărești ceva ce nu știi că va urma. Diferența este, cum vă spuneam, că o postare, de exemplu, care este ca atare ori urcare a unui conținut, rămâne acolo ca urcare și rămâne acolo, în cont, până ce raportează cineva ori o autoritate se sesizează, dar aceste live-uri dispar de la sine. Deci cine l-a văzut, bine. Cine nu, la revedere!
Și atunci nu rămâne proba, decât dacă cineva înregistrează și face postare mai apoi. Iar atunci autoritățile pot, din bucăți, să pună faptele cap la cap, ca să vadă cine sunt participanții (mai ales în acest caz, când este vorba și de un deces).
Însă aici platforma este este prima care este chemată să aplice termenii și condițiile. Dar degeaba platforma spune că are condiții dacă nu le respectă.
Platformele trebuie să-și seteze algoritmii, astfel încât astfel de comportamente – mai ales în regimurile live – să poată să fie identificate și ”flag-uite” cât mai repede (adică marcate drept conținut periculos – n.r.) în mod automat, da? Pentru că platformele pot să facă acest lucru. Sau să aibă o resursă umană 0 acei fact-check-eri, care să poată să intervină mult mai repede atunci când primesc semnalele din algoritm că există un live care are un anumit potențial. Asta este ceea ce ar trebui să facă platforma.
Copiii ar trebui să învețe încă de la grădiniță ce e dezinformarea, ce e rău și ce e bine pe internet
Reporter: Și autoritățile?
Valentin Jucan: Autoritățile nu pot să acționeze decât în momentul în care, într-un fel sau altul, au cunoștință de ceea ce se întâmplă într-un astfel de live.
Reporter: Suntem într-o fază în care nu prea știm cum să oprim astfel de live-uri. Ce poate face o autoritate ca cea pe care o reprezentanți dumneavoastră?
Valentin Jucan: După ce trec alegerile, din punct de vedere instituțional, vom propune clar o reformare a CNA, inclusiv din punct de vedere a resurselor umane, din punct de vedere al capabilităților tehnice. Chiar săptămâna viitoare, urmează să anunțăm semnarea unui proiect pe fonduri europene de 20 de milioane de euro, cu includere de inteligență artificială, capacitate de analiză extrem de rapidă și urmează să avem un parteneriat cu colegii noștri de la CNA-ul din Franța. Doar că, de data aceasta, îl vom extinde și în online, astfel încât să putem să avertizăm din timp.
Să se facă din școala pregătitoare până în ultimul an de facultate
Deci, subliniez acest lucru, ne propunem să putem să avertizăm din timp cu privire la apariția unor narative sau cu privire la apariția unor comportamente de tipul celui despre care discutăm noi acum, astfel încât să putem să acționăm în zona socială respectivă.
Noi ce avem de făcut ca stat, de această dată, este ca de urgență să introducem, foarte clar, în strategia privind securitatea națională, conceptul de educație media ca materie obligatorie în școli. Noi nu mai putem să continuăm ca societate, fără să avem această educație, nu minimală, ci o educație cât mai bună în domeniul educației media: adică ce sunt platformele, care sunt riscurile.
Și asta trebuie să se facă din școala pregătitoare până în ultimul an de facultate. Poate vi se pare, cumva, exagerat când spun clasa pregătitoare: nu este deloc. Pentru ideile de bază a ceea ce înseamnă raportarea la o informație, indiferent despre ce fel de informație ar fi vorba.
Statul român trebuie să facă toate eforturile, oricât de mult ar costa, să ofere posibilitatea ca societatea din România să beneficieze de anticorpi la dezinformare, anticorpi la violența și la limbajul violent din online.
Instituțiile statului sunt extrem de importante, sunt fundamentale, dar nu pot singure să acționeze în contextul în care societatea este atât de tulburată și nu are un reper în legătură cu ce se întâmplă pe platforme, care sunt limitele.
Și, mai mult, trebuie să trebuie ca statul român, prin Ministerul Educației, prin instituțiile relevante, să aibă dialoguri constante cu grupurile de părinți care să și să explice cum anume pot să urmărească activitatea copiilor lor în online.
Fără să intervină în intimitatea lor, fără să îi facă să se simtă urmăriți. Adică, fără să inducă aceste elemente care n-ar face decât să agraveze.
Ceea ce a făcut acest băiat despre care spuneți că a luat supradoză este o chestiune, dar ceea ce au făcut ceilalți care au asistat, l-au filmat și nu au făcut nimic este… Nu se poate să stăm pasivi și să ne rezumăm la niște activități instituționale sau de tip ONG, care se pretează la țări cum sunt Finlanda sau adică unde există deja o educație, o cultură în în ceea ce privește educația media.
De aceea în țările respective, în Finlanda, în Norvegia, în Suedia, chiar și Franța poți să vii cu un deepfake, poți să vii cu provocări de acest tip pe rețelele sociale, dar ele nu au asemenea aderență așa cum au în România; tocmai pentru că, acolo, societatea lor este mult mai pregătită, este mult mai circumspectă atunci când apare o informație absolut nouă sau o informație care din start ei o văd ca fiind una de natură să stimuleze niște simțuri și niște comportamente cu care nu esti obișnuit zi cu zi.
