Specialiştii de la Institutul Naţional pentru Cercetare Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD) atrag atenţia că peştii din Dunăre, în special răpitorii, dar şi crapul sunt potenţial cancerigeni. Cauza este acumularea masivă de metale grele pe fundul Dunării, care afectează populaţia de peşti.
Fundul Dunării este plin de metale grele, ne spune dr. Radu Suciu, cercetător la Institutul Naţional pentru Cercetare Dezvoltare Delta Dunării.
„România a avut vreo 12 şantiere navale şi în toate funcţiona o aşa-numită secţie de acoperire metalică, cadmiere, cu nişte băi electrolitice în care se băgau elicele şi alte piese pentru vapoare. Toate acestea nu aveau staţii de epurare eficiente, ci doar formale, iar apa ajungea în Dunăre. Cadmiul, care este cancerigen, este în Dunăre, a ieşit la toate analizele făcute de diverse instituţii, inclusiv de noi. De la Baziaş până la Sulina, peste tot sunt metale grele, de la cadmiu, cupru până la mercur. Metalele grele nu se biodegradează, se mută dintr-un loc în altul. Sturionii sunt la capătul lanţului trofic, sunt cei mai mari răpitori care trăiesc în Dunăre şi în Marea Neagră. Şi atunci, toţi ceilalţi peşti pe care îi mănâncă ei au acumulat deja metale grele de la crustacee, din alge. Totodată, peştii de fund, somnul, crapul, mreana, care se hrănesc pe fundul Dunării, acumulează, mai mult sau mai puţin, metale grele”, ne-a declarat dr. Radu Suciu. Pescarii mor pe capete Dr. Suciu ne spune că cei mai afectaţi de acumularea de metale grele depistată în peşti sunt pescarii de pe Dunăre.
„Eu mi-am început cariera învăţând de la pescarii de la Sfântu Gheorghe. Am o poză în care sunt cu opt pescari, numai o parte din ei mai trăiesc, pentru că au murit de cancer. Ei, zilnic, atunci când veneau cu peşti de pe mare – sturioni -, îi deschideau să vadă dacă sunt masculi sau femele şi foloseau măruntaiele ficatul, stomacul, intestinele ca să facă o ciorbă pescărească de sturioni, asta era mâncarea lor zilnică multe luni pe an. Noi am făcut analize şi am depistat cantităţi de cadmiu în ficatul de sturion de la Sfântu Gheorghe de 10 până la 50 de ori mai mari decât cantităţile admise în consumul uman”, a mai precizat dr. Radu Suciu.
Prima staţie de epurare, inaugurată anul acesta Poluarea fluviilor este o problemă cu care s-au confruntat şi se confruntă şi celelalte ţări europene. Însă acestea au început să ia măsuri încă din anul 1990.
„În Olanda am văzut uzine special construite, care fac cărămizi în care se pune mâl de pe fundul unor zone din Rin pe care vor să le purifice. Extrag cu drăgi absorbante mâl şi îl încorporează în cărămizi, ca să nu mai reintre metalele grele în circuitul natural. La noi, abia anul acesta, acum două luni, s-a dat în funcţiune staţia de epurare totală a apelor menajere şi industriale din Tulcea. Am utilizat 32 de milioane de euro din fonduri europene, iar staţia este construită cu tehnologie din Austria”, ne-a mai spus dr. Radu Suciu.
„Tulcea se află la 60 de km de mare, chiar la gura Deltei, şi era cel mai mare poluator al Deltei.”, Dr. Radu Suciu, cercetător INCDDD
„Metalele grele din Dunăre nu se mai pot scoate, ele doar se mută dintr-un loc în altul.”, Dr. Radu Suciu, cercetător INCDDD
