ZiarulRing

25-iun.2024

ULTIMA ORĂ

ALTE CATEGORII

Sadoveanu-Corceali, enigma unui nume român-armân

Avatar

Publicat

pe

Mihail Sadoveanu, cel mai substanțial și mai ecumenic avocat al umanismului și înțelepciunii Orientului în proza românească, mare maestru (mason, printre altele) al povestirii și șahului, s-a născut în 5 noiembrie 1880, la Pașcani și și-a dat ultima suflare la București, în 19 octombrie 1961. Să-l cinstim și să-i dezvelim rădăcinile!

La început, câteva considerații biografice mai puțin cunoscute, marca Paul Cernat: „Cercetătorii mai noi ai arborelui genealogic sadovenian au pus, parțial, în discuție, prezumata – și asumata – descendență olteană paternă. Dacă obârșiile doljene, dintr-o familie de moșneni, ale bunicii Sterica (născută Bîzoianu) sunt certe, numele bunicului Mihail nu ar fi fost, de la început, Sadoveanu, ci Corceali, sugerând o ascendență sud-dunăreană, probabil din valea Timocului.” Interesant, nu?

De la Corceali la Sadoveanu

Dar să facem loc, în continuare, comentariilor istoricului literar Paul Cernat: „În Arhivele Statului Iași, Fond, Documente, Pachet 567, nr. 1, serdarul Mihail Sadoveanu, tatăl lui Alexandru Sadoveanu apare cu numele Mihail Sadoveanu Corceali, iar într-un Memoar al mitricelor eliberate de Dicasteriu de la anul 1840 înainte, nr. 477, apare atestat faptul că unchiul viitorului scriitor, Andrei Sadoveanu – fost comisar al Iașilor sub Mihai Vodă Sturdza – este fiul lui Mihail Corceali Sadoveanu; numelui «armân» i s-a adăugat, așadar, unul care-l va împinge în umbră, alcătuit după locul de origine de curând abandonat – în cazul de față, Sadova doljeană, de unde familia Corceali s-a refugiat în Moldova după răzbunările otomane care au urmat zaverei lui Tudor Vladimirescu.”

Răpirea întru ortodoxie

Pe firul misterului, în jos: „Avocatul Alexandru Sadoveanu și-a botezat fiul (născut «în casa mamei», conform Stării Civile a orașului) în religia catolică, prin intermediul unui prieten prelat din Pașcani, nași fiind polonezii Vichente și Carolina Savicki (ficționalizați în Pribegii și Povestiri vânătorești); Profira l-a «răpit», pe ascuns, împreună cu mama ei și l-a botezat ortodox în satul unor rude (Mitești), naș fiind Toader Cicea (care va inspira povestirea Rătăcirile conului Toderaș), iar preot – Părintele Ciotică (al cărui nume va trece în Șoimii).”

Citește articolul integral aici.

Advertisement
Citește în continuare
Advertisement
Lasă un comentariu

Lasă comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *