Călin Georgescu, autoproclamat candidat antisistem, beneficiază de sprijinul unei rețele de rezerviști din armată, servicii și poliție, alături de persoane asociate mișcărilor extremiste. Aceste conexiuni ridică întrebări despre autenticitatea poziției sale și influențele asupra politicii statale viitoare.
În spatele imaginii de „candidat antisistem”, investigațiile actuale scot la iveală o rețea puternică de susținători, formată din rezerviști ai structurilor de forță ale statului – armată, servicii de informații și poliție. În plus, sunt evidente legaturile intre Georgeascu si rezervisti de alt tip, cum sunt legaturile cu Sechila, un reservist radical ce provine din Legiunea Străină (Légion Étrangère), o unitate militară de elită a Armatei Franceze,
Rețeaua de rezerviști ai lui Călin
Implicarea rezerviștilor din armată și servicii în susținerea unor politicieni nu este un fenomen nou în România. După 1989, mulți foști ofițeri și cadre militare au intrat în politică sau au contribuit din umbră la campanii electorale. Aceștia aduc nu doar experiență, ci și o rețea de relații care poate influența atât opinia publică, cât și deciziile politice. Iată câteva evidențe, oameni ai sistemului ce ”pun umărul” la actiunile derulate de Georgescu.
Foști ofițeri ai serviciului secret al Armatei
Bogdan Cătălin Vacusta, fost angajat al Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA) între 2002 și 2015, este fotografiat alături de Călin Georgescu cu ocazia mai multor evenimente, in plus, apare în documentele oficiale ale Asociației „Pământul Strămoșesc”, organizație fondată și promovată intens de Georgescu.
Un alt exemplu elocvent este Raisa Ekaterina Ivatenko, cunoscută și ca Simona Fica, personaj care a devenit notoriu în 2016, odată cu promovarea unor teorii conspiraționiste legate de incidentul Colectiv și compania Hexi Pharma. Conform presei, Ivatenko ar fi fost locotenent-colonel în rezervă și fostă agentă a DGIA, in plus, se pare ca are studii superioare în Federația Rusă.
Rezerviști ai MApN în sprijinul lui Georgescu
Investigații recente indică faptul că Georgescu este susținut si de o rețea de foști ofițeri din armata. Printre aceștia se numără Sorin Chirigiu, colonel în rezervă și fost consilier juridic în Ministerul Apărării. Acesta l-a susținut pe Georgescu în campania electorală, in plus, a coordonat cateva dintre evenimentele de susținere. Un alt nume este cel al lui Sabin Truță. Și el pensionar MApN. Acesta este cel care a coordonat strângerea de semnături pentru Georgescu în județul Alba.
Susținere și din partea foștilor polițiști și ofițeri SRI
Printre susținători se numără și Ioan Tarnu, fost șef al Direcției Județene de Informații Alba, structură locală a SRI, sau Daniel Florea, fost șef județean al structurii de contrainformații din SRI. Cel din urmă a postat, pe rețelele sociale, o fotografie alături de Georgescu, menționând: „Alături de viitorul președinte al României Reale”. De asemenea, Vasile Petric, fost ofițer în Direcția de Informații și Protecție Internă din Alba între 2001 și 2016, a distribuit intens imagini cu Georgescu pe rețelele sociale.
Conexiunile cu mișcările extremiste
Totodata, unul dintre cele mai controversate aspecte legate de campania și sprijinul politic al lui Călin Georgescu este legătura sa cu persoane și organizații afiliate mișcărilor extremiste din România. Asociația „Pământul Strămoșesc” și implicarea unor figuri precum Eugen Sechila, cunoscut pentru promovarea simbolurilor și valorilor legionare, arată că Georgescu nu doar atrage sprijinul unor rezerviști, ci și pe cel al unor segmente mai radicale ale societății.
In loc de concluzie
Sprijinul pe care Georgescu îl primește din partea acestor rezervisti dar si din partea unor persoane afiliate mișcărilor extremiste ridică îngrijorări cu privire la natura reală a platformei sale politice. Acest tip de susținători provine adesea din segmentele deziluzionate ale societății, care văd în mesajul lui Georgescu o soluție la problemele lor economice și sociale. Însă atragerea acestora poate indica faptul că agenda sa este mai puțin despre reformă și mai mult despre capitalizarea nemulțumirilor populare.
