Rusia urmăreşte în conflictul din Ucraina să „construiască o nouă lume” lipsită de „hegemonia” occidentală, a declarat joi preşedintele rus Vladimir Putin, care a acuzat Occidentul că şi-a pierdut simţul măsurii şi al realităţii refuzând cu o atitudine „arogantă” orice compromis, consemnează agenţiile AFP şi Reuters.
„Auzim mereu (din partea liderilor occidentali n. red): „Trebuie”, „Aveţi obligaţia”, „Vă avertizăm serios”. Dar cine sunteţi voi? Ce drept aveţi să avertizaţi pe cineva? Probabil ar fi timpul să renunţaţi la această aroganţă, să nu vă mai comportaţi în acest mod cu lumea întreagă. Ar fi timpul să renunţaţi la această gândire, rămasă din epoca domniei coloniale. Acea epocă s-a terminat demult şi nu se va mai întoarce vreodată”, a spus Putin la Clubul de Discuţii de la Valdai, desfăşurat în staţiunea Soci.
Oricine poate fi atacat…
„Toată lumea îşi dă seama că în sistemul internaţional în care domneşte arbitrariul (…) oricine poate fi atacat pentru simplul motiv că el sau ţara sa nu este pe placul hegemonului, care şi-a pierdut simţul măsurii şi, aş spune, simţul realităţii. Din nefericire, trebuie să admitem că omologii noştri din Occident şi-au pierdut simţul realităţii”, a remarcat preşedintele rus.
„Noi am încercat mereu şi încercăm în continuare să oferim soluţii care ţin cont de interesele tuturor, dar interlocutorii noştri din Occident par să fi uitat complet de concepte precum reţinerea rezonabilă, compromisul, disponibilitatea de a renunţa la ceva pentru a ajunge la un rezultat acceptabil pentru toată lumea. Ei sunt cu adevărat obsedaţi de un singur lucru: să-şi atingă interesele cu orice preţ. Dacă aceasta este alegerea lor, hai să vedem ce va rezulta din asta!”, a spus Putin mai departe.
„Noi suntem confruntaţi în principal cu sarcina de a construi o nouă lume”, o lume multipolară, şi-a enunţat Putin obiectivul în politica externă. Prin urmare, a argumentat el, ofensiva rusă în Ucraina nu este un „conflict teritorial”, ci un eveniment care trebuie să determine „principiile pe care va fi fondată noua ordine mondială”.
Vorbind tot despre războiul din Ucraina, preşedintele rus a susţinut că aceasta a fost provocat de Occident, întrucât Statele Unite sunt un „hegemon” care se consideră deţinătorul adevărului absolut pe Planetă. „Nu noi am început aşa-numitul război în Ucraina. Dimpotrivă, noi încercăm să-l încheiem”, a spus Putin, susţinând că armata ucraineană a pierdut circa 90.000 de soldaţi numai de când a lansat contraofensiva din vara care a trecut.
Ajutor european
El a estimat că Europa poate ajuta Ucraina, dar pe seama propriei sale economii şi a cetăţenilor europeni, observând şi faptul că situaţia economică în UE este mai dificilă decât în SUA, iar multe companii îşi mută afacerile din Europa către SUA. Dar „vor găsi bani să ajute Ucraina, îi vor imprima”, crede preşedintele rus.
Cât despre situaţia economiei ruse în urma sancţiunilor occidentale, Putin a spus că această economie poate susţine financiar efortul pentru conflictul din Ucraina şi că trece în prezent prin schimbări structurale, dar au fost depăşite problemele generate de sancţiuni, deşi există în continuare unele provocări.
„Facem faţă (finanţării conflictului – n. red.) şi am motive să cred că vom face faţă şi în viitor (…) La sfârşitul anului vom avea un deficit undeva în jurul a 1% din PIB. Iar pentru anii următori, 2024-2025, ne aşteptăm la un deficit tot de circa 1% din PIB”, a indicat Putin.
Teste reușite
Pe de altă parte, liderul de la Kremlin a mai spus că Rusia a testat cu succes racheta sa intercontinentală de croazieră cu propulsie nucleară Burevestnik şi a refuzat să excludă posibilitatea de a relua testele cu arme nucleare, sistate în urmă cu mai mult de trei decenii. În schimb, a apreciat că nu este nevoie de schimbarea doctrinei nucleare ruse, care în prezent prevede posibilitatea ca Rusia să recurgă la armele nucleare doar ca răspuns la un atac nuclear sau dacă se confruntă cu o ameninţare la adresa existenţei statului.
De asemenea, Putin a pledat pentru creşterea numărului membrilor permanenţi în Consiliul de Securitate al ONU, respectiv să primească acest statut India, Brazilia şi Africa de Sud, întrucât sunt ţări care „capătă o mare importanţă în afacerile internaţionale”.
