Primăria București consolidează un bloc cu risc seismic pe strada Gării de Nord folosind o metodă inovatoare, care permite locatarilor să rămână în locuințe. Proiectul include izolarea bazei și utilizarea fibrei de carbon.
Un bloc cu 523 de apartamente din București va fi consolidat cu ajutorul unei soluţii inovative, astfel încât locatarii nu vor fi relocați. Proiectul este finanțat cu 130 milioane lei prin PNCCRS, programul Ministerului Dezvoltării, ceea ce înseamnă nseamna 50.000 de euro per apartament. Durata estimată pentru finalizarea lucrărilor este de 48 de luni.
În ce constă metoda inovativă
Directorul executiv al Administraţiei Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), Răzvan Munteanu, declară că prin implementarea acestui sistem ar urma să fie mutaţi cel mult 20% dintre locatari, pe durata lucrărilor. În cazul acestui imobil urmează să se realizeze o izolare a bazei. Este vorba despre un sistem care va putea prelua mişcarea clădirii, în timpul unui seism.
„Pentru imobil trebuie să se creeze un spaţiu de mişcare. Asta înseamnă că în cazul unui cutremur, dacă imobilul este pus pe izolatorii de bază, el se va putea mişca stânga-dreapta, faţă-spate, având o mişcare controlată. Dacă implementăm această soluţie, se consolidează prin cămăşuire parterul şi subsolul, urmând ca de la etajul întâi până la ultimul etaj să intrăm cu o soluţie de fibră de carbon. Această soluţie este mai puţin invazivă, în sensul că nu trebuie să mutăm toţi locatarii. Singurii locatari care este necesar să fie mutaţi sunt cei de la scara A, pentru că acolo trebuie creat spaţiu blocului, astfel încât să se poată mişca stânga-dreapta. În partea dreaptă avem suficient loc. În partea stângă trebuie creat spaţiul necesar”, a spus el, pentru Agerpres.
În acest moment, AMCCRS elaborează soluţia din punct de vedere tehnic şi economic. După finalizare, ea va fi supusă aprobărilor la nivelul PMB şi al Ministerului Dezvoltării. Răzvan Munteanu a menţionat că soluţia este una „de ultimă generaţie” şi este mai scumpă decât metoda clasică, însă elimină disconfortul relocării a câtorva sute de familii.
„Relocarea a 600 de apartamente şi debranşarea de la utilităţi, prin soluţia clasică, este aproape imposibil de realizat. Iar din perspectiva costurilor de relocare şi de acomodare, prin închirierea unor apartamente în oraş, iarăşi discutăm de sume foarte mari”, a mai spus el.
Unde poate fi implementată metoda
Soluţia nu poate fi implementată decât în cazul imobilelor în jurul cărora există suficient spaţiu liber pe toate cele patru laturi, astfel încât, în caz de cutremur, clădirea să se poată mişca stânga-dreapta, faţă-spate. Astfel, metoda nu poate fi aplicată la imobilele din Centrul istoric sau din zona Magheru şi Bălcescu.
„Avem foarte multe imobile în Bucureşti, de tipologia celui de la Gara de Nord, în blocurile construite în anii ’60 – ’70. Putem să ne gândim atât la zona Gării de Nord, dar şi la zona Iuliu Maniu sau Colentina. Odată ce validăm acest mod de implementare a soluţiei, ne putem face un plan, împreună cu primăriile de sector, pentru a implementa şi a scala această soluţie la cât mai multe imobile care sunt în aceeaşi situaţie”, a evidenţiat primarul general.
