Care este, de fapt, povestea Crucii de pe Vârful Caraiman. Cum ar fi fost construit cunoscutul monument din Bucegi? Comuniștii au vrut să o taie după instaurarea regimului la noi în țară.
Care e, de fapt, povestea necunoscută a Crucii de pe Vârful Caraiman
“Crucea Eroilor”, situată pe Vârful Caraiman din Munții Bucegi, este un monument închinat eroilor ceferiști căzuți în timpul Primului Război Mondial. Monumentul a fost construit între 1926 și 1928, la inițiativa Reginei Maria și a Regelui Ferdinand I.
Acest monument are o istorie controversată în legătură cu semnificația acestuia. Numele care e cel mai des întâlnit al monumentului în Arhivele Naționale ale României este de “Monumentul Eroilor”.
În schimb, în limbajul cotidian, a rămas, din 1933, cu numele de “Crucea de pe Caraiman”. Există și o a treia denumire, și anume “Crucea Eroilor Ceferiști”. Denumirea vine de la faptul că monumentul a fost ridicat prin eforturile lucrătorilor din cadrul Direcţiei de Poduri din cadrul Direcţiei Generale C.F.R.
De-a lungul timpului, cele mai multe publicații au păstrat doar câteva date vagi despre construcția Crucii. Acest lucru a dus la controverse privind semnificația istorică a monumentului din Bucegi.
“Ridicatu-s-a acest monument întru slava şi memoria eroilor prahoveni căzuţi în Primul Război Mondial 1916-1918 pentru apărarea patriei – construit între anii 1926-1928”, este inscripția din piatra plăcii comemorative.
Având aceste date, cercetătorii se văd în situația de a considera credibile informațiile care au rămas în memoria colectivă. În acest fel, ideea construcției acestui monument este atribuită “Societăţii Cultul Eroilor”.
Societatea funcționa din 1919, iar atunci avea denumirea de “Societatea pentru Mormintele Eroilor Căzuţi în Război”, sub ocrotirea Prințesei Maria, încoronată Regină a României mai târziu, în 1922.
Pe teritoriul orașului Bușteni există două “Monumente ale Eroilor”, dacă este să ne raportăm la documentele din inventatul Direcției Județene a Arhivelor Naţionale Prahova și luând în calcul prevederile “Legii asupra regimului juridic al mormintelor de război din România”.
Al doilea monument este reprezentat de statuia care există și în prezent în piața din fața Gării Bușteni. Lucrarea a fost inaugurată la 9 septembrie 1028, cunoscută în memoria colectivă ca “Monumentul Ultimei Grenade”. A fost concepută de sculptorul Ion C. Dimitriu Bârlad (1890-1964) și ridicată în 1927, prin intermediul antreprenorului italian Carlo Costa.
Comuniștii au vrut să taie brațele Crucii
Ipoteza privind inaugurarea crucii la 14 septembrie 1928 a Crucii de pe Caraiman este pusă la îndoială, având în vedere mențiunile despre ceremonia inaugurării din piața din fața gării din Bușteni.
Fotografiile păstrate în timp prezintă o situație ce se poate compara cu situația actuală a crucii. Afirmațiile care susțin construcția ulterioară a soclului din piatră și amplasarea Crucii direct pe stânca din Caraiman sunt puse la îndoială.
Frații Schiel au acordat sprijin construirii monumentului. Aceștia au pus la dispoziția constructorilor funicularul de la fabrica de hârtie din Bușteni, care a ars în 2006. Astfel, multe dintre elementele metalice necesare pentru a ridica Crucea au fost transportate.
Locuitorii din Bușteni au folosit atelajele și animalele de povară pentru a putea urca materialele necesare ridicării crucii până la platoul Bucegilor, potrivit mediaflux.ro.
În cea de-a doua jumătate a secolului XX, Crucea a fost neglijată aproape complet. La un moment dat, ar fi existat amenințări cum că brațele laterale ale monumentului vor fi tăiate. În locul lor ar fi urmat să fie montată o stea roșie.
