back to top
Bine ai venit pe Ziarul Ring
Știri exclusive din Sport, Actualitate și Monden
sâmbătă, decembrie 21, 2024

Minunatele istorii ale bisericilor și mănăstirilor Bucureștilor

Distribuiți

Desfășurăm astăzi, în caierul poveștilor uitate, ori (impardonabil) necunoscute de generația iPhone, o hartă unică a valorilor culturale românești. Descoperiți, dar, legenda icoanei în fața căreia s-ar fi închinat Mihai Viteazul (scăpând astfel de securea călăului), istoria singurului locaș din țară cu pisanie în arabă și greacă, drama Chiajnei, cea mai mare biserică a Bucureștilor… E datoria noastră să (re)trăim și să (re)cunoaștem aceste valori, dacă vrem să ne aflăm/păstrăm cu adevărat locul în cultura universală.

– Jurnalul: Iată-ne, stimate domnule Gheorghiță Ciocioi, în fața șansei de a evidenția noi provocări legate de Bucureștiul de ieri și de azi, de viața lui religioasă, de minunile, bucuriile și tristețile lui, știute ori mai puțin cunoscute. Sunt atât de multe de (re)adus în atenția românilor că-mi vine greu să hotărăsc ce să evidențiem mai întâi. Și totuși: care ar fi povestea Bisericii Albă-Postăvari și a icoanei Sfântului Nicolae? S-a spus că în fața acestei icoane s-ar fi închinat Mihai Viteazul, înainte de a fi dus în fața gâdelui, să i se taie capul… 

– Gheorghiță Ciocioi: Fără doar și poate, Bucureștii au atâtea povești de depănat încât greu s-ar putea decide cineva de unde să începă. Era o vorbă bătrânească, prin mahalalele bucureștene – atât de pitorești – de odinioară, atunci când se căuta un fir al poveștii: „Să o luăm de la Chiajna”. Vestita mănăstire de la marginea dinspre nord-vest a Bucureștilor – părăsită de amar de ani – era un bun reper al intrării în Capitală, așezată fiind la o răscruce de vechi drumuri comerciale. Astăzi, dispărute ori uitate… Și nu era în zadar zicala dată. 

Cruce lângă cruce cu bazilicile Constantinopolului

– Aprofundați, vă rog.

– Mănăstirea rămâne până astăzi cea mai mare biserică a Bucureștilor. Cu lungimea sa de 43 de metri putea fi comparată, în urmă cu peste două veacuri, cu marile biserici din Constantinopol, cu necropola împăraților bizantini – Pantocrator, cu Sfânta Irina, ori cu vestita Chora – prefăcute de turci în moschei. Întrece, să spunem, măreața catedrală Sfântul Spiridon din apropierea Pieței Unirii, ori biserica Sfântul Ilie-Titan – construită în urmă cu câțiva ani. Depășită doar de Catedrala Mântuirii Neamului. 

Citește articolul integral aici.

Damian Vlad
Damian Vlad
Editor-coordonator

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Alte articole

Alte articole