ZiarulRing

01-mart.2024

ULTIMA ORĂ

MONDEN

Mihai Viteazul viziteaza Izvorul dupa 140 de ani

Avatar

Publicat

pe

Pentru prima dată după aproape un secol şi jumătate de nemişcare, prima statuie de for public din Capitală, a lui Mihai Viteazul, va fi mutată din Piaţa Universităţii, pentru a nu fi afectată de lucrările la parcarea subterană ce vor începe în trei luni. Împreună cu aceasta, vor „pleca” în Parcul Izvor şi monumentele celor trei cărturari.

Chiar dacă au fost construite din materiale rezistente, monumentele necesită atenţie sporită din partea autorităţilor. “Am găsit un spaţiu potrivit în Parcul Izvor, pe latura ce se învecinează cu Palatul Parlamentului. Trebuie să protejăm aceste statui pentru valoarea lor culturală”, ne-a spus Bogdan Hreapcă, şeful Direcţiei de Investiţii din Primăria Capitalei.

Se spune că are talie feminină
Statuia domnitorului român a fost realizată integral din bronz în 1873 de sculptorul francez Albert Ernest Carrier-Belleuse. Nu a avut la bază nicio machetă, fapt ce a dat naştere la o legendă. În aceeaşi perioadă, maestrul primise o comandă pentru a realiza o statuie ecvestră a Ioanei d’Arc, pe care nu a mai dus-o la bun sfârşit. Astfel s-a emis ipoteza că sculptorul a folosit corpul eroinei franceze şi a modelat doar capul domnitorului, iar argumentul zvoniştilor a fost acela că talia lui Mihai Viteazul este prea subţire pentru a fi a unui bărbat.

Acelaşi cal şi în Argentina
O statuie similară cu a domnitorului se află în capitala Argentinei, Buenos Aires. Realizat de acelaşi sculptor, monumentul îl înfăţişează pe generalul Manuel Belgano, cel care a creat drapelul argentinian, stând pe un cal identic cu al lui Mihai Viteazul.

Statui din cea mai scumpă marmură
Celelalte trei monumente reprezentând personalităţi ale culturii româneşti vor fi, de asemenea, mutate în parc şi îl vor încadra pe cel al domnitorului. Statuile ce îi înfăţişează pe Ion Heliade Rădulescu şi pe Gheorghe Lazăr sunt realizate la câţiva ani după cea a lui Mihai Viteazul, din cea scumpă şi mai apreciată marmură, de Carrara, şi au marcat începutul carierei unui sculptor român, respectiv sfârşitul unui artist italian.
Monumentul academicianului Spiru Haret a fost sculptat în perioada interbelică, iar creatorul său a dorit ca acesta să supravegheze mereu activitatea din clădirea universităţii de vizavi.

Citește în continuare
Advertisement
Lasă un comentariu

Lasă comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *