Conducerea Organizaţiei Patronale a Industriei Alcoolului „Garant” atrage atenţia că o bună parte din vinurile îmbuteliate în peturi conţin alcool şi arome. În plus, aceste vinuri, după patru-cinci zile, prind aromă de pet. Radu Morariu, directorul general al Patronatului Alcoolului „Garant”, susţine că trebuie să evităm să cumpărăm vinuri îmbuteliate la peturi de doi litri.
„Până acum un an, 80% din vinurile îmbuteliate la peturi de doi litri nu aveau nicio treabă cu strugurii, aceste vinuri erau făcute din alcool, apă, zahăr şi arome. Există o firmă în Olanda care produce arome de Riesling, de Fetească, de tot ce vrei. Acum, o parte din aceste vinuri sunt un fel de cupaje, au ceva vin în el, 20-30%, în eventualitatea că se face analiză, iar restul e alcool şi arome. Apoi, un vin îmbuteliat la pet nu are voie să stea mai mult de patru-cinci zile, pentru că vinul este o substanţă vie, lucrează încontinuu. Dacă stă în pet, din cauza acizilor organici şi a alcoolului, extrage aroma din pet şi, dacă îl ţii mai mult, simţi aroma din pet în loc de aroma de vin”, ne-a declarat Radu Morariu.
Acesta ne mai spune că vinurile vândute de ţărani în faţa porţilor pe scăunele sunt, de fapt, maclavaisuri.
„Niciunul din producătorii de vin nu o să vândă vin de la mâna întâi. De la mâna întâi înseamnă că iei strugurele, îl storci şi mustul care îţi rezultă îl fermentezi şi obţii vin. Ăla îl păstrează pentru el. Apoi bagă zahăr în boască, o mai lasă la fermentat, o mai stoarce încă o dată şi face vin pentru vânzare”, a mai afirmat Morariu.
Evaziune fiscală de peste 96% Directorul general al Patronatului Alcoolului „Garant” ne spune că „la ţuică şi rachiuri naturale, evaziunea fiscală în România este de 96,9%”.
„La noi, anual, se produc în jur de 130 de milioane de litri de ţuică de 30 de grade. Imprimeria Naţională tipăreşte doar câteva zeci de mii sau sute de mii de banderole fiscale pe an pentru rachiuri naturale. Evaziunea fiscală în domeniul rachiurilor din fructe este enormă pentru că accizele sunt mari. Dacă eşti producător particular, poţi consuma în familie 50 de litri de alcool pur, care înseamnă 150 de litri de ţuică pe an, cu acciza la jumătate. Mai există în Codul fiscal distilerii care produc până la 10 hectolitri de alcool pur pe an, care plătesc acciza de 600 de euro pe hectolitru, iar cei care depăşesc 10 hectolitri trebuie să plătească 1.000 de euro pe hectolitru. La 1.000 de euro înseamnă 10 euro pe litru, iar asta ar veni circa 20 de lei acciza la ţuică şi ajunge în magazin cu preţ de whisky”, ne-a precizat Radu Morariu.
Străinilor le place ţuica, dar nu o cumpără Conducerea „Garant” ne spune că ţuica şi palinca sunt foarte apreciate de străinii care o beau la noi sau la expoziţii în afara ţării, dar nu vor să o importe, pentru că îşi protejează producătorii autohtoni.
„În Japonia, când au băut ţuică, s-au îmbătat din trei pahare. Le-a plăcut, au mai venit şi a doua zi, şi a treia zi, au băut de-au rupt, dar nu au cumpărat”, a afirmat Radu Morariu.
„Oficial, în Uniunea Europeană, România are un consum de spirtoase de șase litri pe an pe cap de locuitor, în realitate sunt vreo 23 de litri pe cap de locuitor.”, Radu Morariu, director general Patronatul Alcoolului „SUA au cerut unei firme din Cluj câteva sute de avize ca să intre cu ţuică pe piaţa lor şi i-au ţinut şase luni în port”, Radu Morariu
