Prin Ministerul Familiei și Ministerul Afacerilor Externe, statul român va fi obligat să acționeze în cel mult 48 de ore de la momentul unei sesizări făcute cu privire la un copil, cetățean român, care a fost instituționalizat în străinătate și să contacteze familia extinsă pentru a lua minorul în grijă, potrivit unui proiect de lege pus recent în dezbatere, la Parlament.
De asemenea, Legea PIA, așa cum a fost denumită de inițiatoare, deputata Anamaria Gavrilă, prevede că statul trebuie să demareze, în termen de 15 zile, o procedură prin care copiii români separați de familiile lor sunt repatriați, pentru ca părinții să se poată adresa instanțelor din România.
Propunerea legislativă privind protecția și promovarea drepturilor fundamentale ale copiilor cetățeni români domiciliați sau cu reședința în străinătate (Legea Pia), pusă pe masa senatorilor săptămâna trecută, are ca scop principal „consolidarea rolului statului român în apărarea drepturilor şi intereselor minorilor, introducând îmbunătățiri în procedurile deja existente, menite să le eficientizeze şi să clarifice puncte care în practică fie au prezentat lacune fie au generat interpretări contradictorii”.
Necesitatea unui astfel de act normativ este explicat de inițiatoare, deputata neafiliată Anamaria Gavrilă (aleasă pe listele AUR, în prezent Partidul Oamenilor Tineri), prin faptul că de 34 ani, românii plecaţi cu întreaga familie să lucreze în străinătate nu au beneficiat de o lege naţională care să îi asiste sau să le protejeze copiii de abuzurile instituţiilor dintr-o ţară străină.
„Un număr semnificativ de copii români se confruntă cu situații vulnerabile pe teritoriul altor state, fiind expuși riscurilor de exploatare, abuz sau neglijență și inclusiv de alienare faţă de familie, identitate națională şi implicit față de statul de origine”, se arată în expunerea de motive.
Potrivit inițiatoarei, cadrul normativ actual, deşi evocă principiul protecției statului român faţă de copiii români aflați în străinătate, nu oferă o reglementare detaliată a modului în care acesta se aplică în practică, iar „lipsa unei reglementări specifice poate genera interpretări diferite și poate afecta eficiența protecției oferite cetățenilor români în străinătate”.
Citește articolul integral aici.
