Procurorul Cătălin Ranco Pițu, care a investigat timp de șase ani dosarul Revoluției din 1989, a dezvăluit detalii inedite despre anchetă, inclusiv o audiere matinală a fostului președinte Ion Iliescu. Pițu a subliniat că documente desecretizate recent indică manipulări interne privind existența unor forțe teroriste și sugerează că evenimentele din 1989 au implicat atât o revoluție autentică, cât și o lovitură de stat.
Procurorul Cătălin Ranco Pițu, care a dedicat șase ani investigării dosarului Revoluției din 1989, a oferit recent detalii captivante despre complexitatea acestui caz istoric. În cadrul emisiunii „România Politică” de la Prima News, Pițu a relatat un episod notabil în care fostul președinte Ion Iliescu a sosit la o audiere mult mai devreme decât era programat.
„A venit mult mai repede decât era programat, pe la 5 dimineața m-am trezit cu el în birou și, pentru că audierea era pe la 6:00, a trebuit să stăm împreună. I-am făcut o cafea, aveam o cutie cu bomboane, a mâncat cel puțin una, am discutat și despre un meci de fotbal”, a povestit procurorul. El a adăugat că a încercat să obțină o declarație istorică de la Iliescu, însă avocații nu au permis acest lucru.
Dosarul Revoluției, unul dintre cele mai complexe și controversate cazuri din istoria recentă a României, este compus din nu mai puțin de 3.000 de volume, însumând peste 500.000 de pagini. Acesta include mărturii, documente, rapoarte militare, înregistrări și fotografii din perioada decembrie 1989, fiind rezultatul a zeci de ani de investigații și cercetări. Un moment de cotitură în anchetă l-a reprezentat desecretizarea unor documente militare esențiale, proces desfășurat între 2017 și 2018, care a adus în lumină detalii șocante despre mecanismele interne ale noii puteri instalate după căderea regimului Ceaușescu.
Aceste documente indică faptul că fenomenul terorist, invocat pe scară largă în timpul evenimentelor din decembrie, a fost, conform anchetatorilor, o construcție amplificată și coordonată din interiorul structurilor statului. Probele sugerează că numeroasele rapoarte privind prezența unor forțe securist-teroriste care atacau populația și clădirile strategice au fost, de fapt, parte dintr-o campanie bine orchestrată pentru consolidarea noii conduceri. De exemplu, ordine contradictorii transmise către unitățile militare au creat haos, ducând la focuri fratricide între diferite forțe de apărare. În plus, zvonurile despre așa-ziși lunetiști străini s-au dovedit, ulterior, lipsite de fundament.
„Fenomenul terorist a fost inventat și amplificat exclusiv din interior”, a declarat procurorul Cătălin Ranco Pițu, subliniind că acest proces de manipulare a servit atât pentru a justifica măsurile extreme luate în acele zile, cât și pentru a cimenta puterea noii conduceri. „Din aceleași documente reiese clar că, în decembrie 1989, am asistat la o combinație între o revoluție autentică, generată de furia maselor, și o lovitură de stat planificată de anumite grupuri de interese. Cele două fenomene nu sunt incompatibile; dimpotrivă, ele s-au completat reciproc în contextul nostru.”
Printre detaliile mai puțin cunoscute, dar extrem de revelatoare, se numără rapoarte despre utilizarea dezinformării pentru a menține o stare de panică generalizată. Unele rapoarte militare desecretizate arată cum echipamentele de telecomunicații din anumite unități au fost manipulate pentru a transmite mesaje false despre atacuri iminente, teroriști înarmați sau sabotaje inexistente. Acest context a condus la decizii pripite și la numeroase victime colaterale. Anumite mărturii din dosar sugerează chiar că ordinele contradictorii de foc au venit, în unele cazuri, direct de la persoane aflate în noile structuri de comandă.
În ansamblu, dosarul Revoluției oferă o privire sumbră asupra haosului și jocurilor de putere din spatele unui moment istoric perceput, pentru mult timp, doar ca o victorie a democrației.
În septembrie 2024, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au constatat nereguli în rechizitoriul dosarului „Revoluției”, în care Ion Iliescu este acuzat, și au dispus retrimiterea acestuia la Parchetul Militar pentru refacerea anchetei. Cu toate acestea, procurorul Pițu a subliniat că „probele nu au fost anulate și osatura dosarului a rămas intactă”.
Aceste dezvăluiri aduc în prim-plan complexitatea și controversele asociate evenimentelor din decembrie 1989, evidențiind necesitatea unei înțelegeri aprofundate a istoriei recente a României.
