back to top
Bine ai venit pe Ziarul Ring
Știri exclusive din Sport, Actualitate și Monden
duminică, decembrie 22, 2024

Ion Creangă, maestrul „țărăniilor” cu ștaif

Distribuiți

Pe 1 martie 1837 (după cele mai credibile date) s-a născut la Humulești, Neamț, Ion Creangă (mort în 31 decembrie 1889, la Iași), prim scriitor al „copilăriei”, primul care a abordat în proză limbajul licețios, făcător de manuale școlare, șiret și chițibușar fără pereche. Să-i descântăm amintirile!

„Dacă e Mărțișor e și ziua de naștere a lui Ion Creangă, un clasic potent despre a cărui pedagogie rămân încă multe de (re)discutat. Atât manualele, cât și teoriile și textele în domeniu (câți le vor fi recitit cu ochi avizat?) arată un expert dublat de un maestru al adecvării «bazale». Ele ar merita o discuție specială. Dincolo de faptul că mai toate scrierile lui Creangă au, în felul lor, o dimensiune pedagogică («Amintirile din copilărie» sunt și o autobiografie exemplară în răspăr)”, aprecia istoricul literar Paul Cernat în deschiderea unei minibiografii închinate junimistului răspopit.

Le-a dat peste nas „boierilor”

Dar să facem loc crochiului: „Creangă a fost primul în multe – un fel de avangardist mai câș: primul scriitor «al copilăriei» din literatura română; primul maestru al limbajului licențios în proza autohtonă; ba chiar și, după unii, primul nostru autor de bildungsroman (sub acoperire). G.T. Kirileanu, care i-a tipărit «corosivele» în 1939, la semicentenarul morții (într-o ediție cu tiraj limitat, ca pentru bulina roșie), a publicat, în revista Șezătoarea (1903), un glosar cu termeni din «Amintiri…». Glosarul îi fusese solicitat lui Creangă de Livia Maiorescu, prima lui «andrisantă», și înmânat de Titu Maiorescu. Cum s-ar zice, artistul humuleștean le-a dat cu tifla «boierilor» care vedeau în el doar un «glumeț vârtos», producător de «țărănii». Pentru a-i înțelege țărăniile, musai să pună mâna pe dicționar, pardon – pe glosar!”.

Țuști (!) din tipare

O palmă peste obrazul domnișorilor moldoveni școliți la Viena, Berlin sau Paris, care, îmbătați de „franțuzisme”/„germanisme”, uitaseră limbajul vetrei din care se desprinseseră. „De fapt – simplifica Paul Cernat -, ca să-l pricepi ca lumea pe Creangă, e musai să pui mâna pe carte, gata pentru orice subtilități și capcane. E un maestru care sfidează toate clasificările”.

Citește articolul integral aici.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Alte articole

Alte articole