Există o legătură directă între dispariția spațiilor verzi din orașe și bolile sau chiar decesele premature ale locuitorilor, arată specialiștii, potrivit Libertatea. Ce facem într-o Capitală în care doar 6% din suprafață este acoperită de parcuri și nu mai avem unde face altele noi?
Un oraș invadat de construcții, parcări și betoane se traduce prin mai multe afecțiuni respiratorii, mai multe cazuri de cancer pulmonar, mai multe decese cauzate de stresul termic, avertizează un climatolog, un expert în natură urbană, un medic și un activist de mediu care au vorbit cu Libertatea. Vara lui 2023 a fost cea mai călduroasă din ultimele decenii, bătând recordul deținut de anul 2016. A ajuns să fie atât de cald, încât 4% dintre decesele din timpul lunilor de vară sunt cauzate în mod direct de insulele de căldură urbană, adică zonele din oraș în care există o concentrație densă de clădiri și beton. Singura soluție pentru a coborî mercurul din termometre și de a preveni morțile premature stă în spațiile verzi.
Imaginează-ți că te plimbi prin centrul Bucureștiului într-o zi de iulie, la ora prânzului. Poți vedea căldura ieșind din asfalt în aerul tremurat, iar clădirile înalte care te înconjoară și care se întind de-a lungul bulevardului devin pereții unui cuptor încins.
Sunt puțini copaci pe aliniamentele stradale. Puțini și scunzi, cu coroane mici, care abia țin umbră. Nu ai unde să te adăpostești de soare. Pentru oricine locuiește în Capitală, aproape toate zilele de vară arată așa, din mai până în august, uneori până în septembrie.
Adaugă la asta nivelul periculos de poluare a aerului, încălzirea globală, construcțiile continue și dispariția spațiilor verzi și obții un cocktail dezastruos pentru sănătate.
Va fi din ce în ce mai cald, din ce în ce mai mult timp Schimbările climatice au făcut din ultimii nouă ani cei mai călduroși din istorie peste tot în lume. Vara lui 2023 a depășit recordul la căldură deținut anterior de 2016, potrivit datelor programului Copernicus, prin care este monitorizat Pământul.
