Fostul preşedinte al României Emil Constantinescu este un om foarte discret de când s-a hotărât să nu mai candideze la funcţia supremă în stat şi de când a părăsit scena politică. Cu toate acestea, a avut amabilitatea să acorde ziarului „ring” un interviu în exclusivitate.
Domnule preşedinte, mai luaţi în calcul posibilitatea unei reveniri pe scena politică?
Nu, niciodată. Când am zis ceva, nu-mi schimb părerea. Nu mi-am schimbat nici ideile, nici idealurile.
S-a comentat foarte mult, la vremea respectivă, o anumită remarcă a dvs., anume aceea că aţi fi fost învins de Securitate. Ce aţi vrut să spuneţi?
N-am afirmat asta. Eu am spus că presa Securităţii m-a învins. Cei pe care i-am eliminat eu s-au dus în presă. Este cu totul altceva. Eu am venit cu un proiect când n-am mai candidat. Proiectul era acela ca toată coaliţia să-l sprijine pe Isărescu. L-am sprijinit pe el, n-am plecat aşa, iar acum fac lucruri mult mai bune pentru România.
Ne puteţi dezvălui câteva dintre activităţile dvs.? Cum sprijină fostul preşedinte Constantinescu România zilelor noastre?
În calitate de preşedinte al Academiei de Diplomaţie Culturală din Berlin, am iniţiat primul masterat din lume în diplomaţie culturală, în cooperare cu universităţi româneşti. Am iniţiat şi primele doctorate din lume în acest domeniu, în colaborare cu Academia de Diplomaţie Culturală din Berlin, pe care o conduc cu ajutorul unor universităţi româneşti. Sunt în boardul Academiei Mondiale de Ştiinţă şi Artă şi am introdus şi Academia de Diplomaţie Culturală din Berlin, şi universităţile româneşti în topul mondial, adică în consorţiul care formează noua universitate mondială şi în grupul care creează paradigma secolului XXI pentru noua societate. Aşadar, gândirea românească, prin mine şi prin colegii mei, se află în topul mondial.
„Este mult mai important ce fac astăzi pentru România”
Deci aveţi în continuare suflu de conducător?
Da.
Atunci de ce nu vă gândiţi la o revenire pe scena politică, unde, în calitate de lider al unui partid, să zicem, aţi putea face lucruri poate şi mai bune pentru România?
Pentru că este mult mai important ce fac şi ce pot să fac astăzi pentru România, fiindcă prestigiul unei ţări se construieşte pe un fundament cultural şi academic. Acesta este prestigiul care rămâne. Dar sunt încă români care ar dori să mai aibă în fruntea ţării un preşedinte aşa cum aţi fost dvs. Poporul ar trebui să accepte că poate să existe un preşedinte care să respecte legea şi să fie complet cinstit. Numai că, în România, un preşedinte care a respectat legea – este cazul meu – a fost considerat un preşedinte slab, iar unul care este cinstit şi nu adună averi pentru el, pentru familia, copiii şi pentru rudele lui, este un prost.
