Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au demarat o anchetă privind campania pentru alegerile europarlamentare din 2024 a Partidului S.O.S. România, condus de Diana Șoșoacă. Vineri, 13 decembrie 2024, anchetatorii au solicitat documente oficiale de la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și Biroul Electoral Central (BEC), fără a efectua percheziții. Verificările se concentrează exclusiv asupra acestei campanii, fără a implica alte scrutinuri electorale.
Solicitările DNA și reacția AEP
Procurorii DNA, împreună cu polițiști judiciari, s-au deplasat la sediul Autorității Electorale Permanente pentru a solicita listele de susținători, dosarele de candidaturi și documentele legate de Partidul S.O.S. România. Autoritatea a confirmat că întreaga arhivă legată de alegerile europarlamentare din 2024 este depozitată în sediul său.
Într-un comunicat oficial, AEP a subliniat că nu a avut loc nicio percheziție, iar documentele cerute de DNA vor fi transmise în aceeași zi. Președintele AEP, Toni Greblă, nu a participat la întâlnirea cu procurorii.
Ancheta se limitează la europarlamentare
Surse judiciare au declarat că investigația DNA se referă strict la campania europarlamentară a Partidului S.O.S. România, fără legături cu alte alegeri, precum cele prezidențiale sau parlamentare. Această abordare restrânsă sugerează că ancheta vizează posibile nereguli legate de documentația depusă sau finanțarea acestei campanii.
În paralel, Parchetul General a solicitat recent documente privind finanțarea campaniei prezidențiale a lui Călin Georgescu, dar aceasta reprezintă o investigație separată.
Contextul anchetei
Ancheta DNA asupra campaniei europarlamentare a Partidului S.O.S. România se desfășoară într-un moment în care transparența procesului electoral și legalitatea finanțării campaniilor politice sunt sub o atenție crescută. Verificările procurorilor, care implică atât Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), cât și Biroul Electoral Central (BEC), reflectă o intensificare a eforturilor autorităților de a preveni și sancționa eventualele nereguli în procesul democratic.
Campania pentru alegerile europarlamentare din 2024 a Partidului S.O.S. România a fost una marcantă, datorită profilului controversat al liderului său, Diana Șoșoacă. Stilul său politic neconvențional, retorica directă și mesajele populiste au generat o prezență semnificativă în spațiul public. Însă această vizibilitate ridicată a adus și suspiciuni privind legalitatea demersurilor din campanie.
DNA a solicitat în mod specific listele de susținători, dosarele de candidaturi și toate documentele relevante pentru activitatea electorală a partidului. Aceste solicitări sugerează că ancheta ar putea viza fie nereguli în procesul de depunere a candidaturilor, fie posibile încălcări ale legislației privind finanțarea campaniilor politice.
Acțiunile DNA vin pe fondul unor eforturi mai ample de a îmbunătăți transparența și integritatea procesului electoral din România. Finanțarea partidelor politice și a campaniilor este un subiect sensibil, fiind adesea asociat cu riscuri de corupție, influență externă sau utilizarea incorectă a resurselor.
Deși ancheta actuală este concentrată exclusiv pe europarlamentare, Parchetul General a demarat, în paralel, o investigație asupra finanțării campaniei prezidențiale a lui Călin Georgescu, ceea ce subliniază amploarea controalelor asupra proceselor electorale recente.
Implicații pentru scena politică și electorală
Această anchetă are implicații mai largi asupra modului în care sunt percepute campaniile politice în România. Într-un climat politic marcat de neîncrederea cetățenilor, verificările amănunțite ale DNA și ale altor autorități pot contribui la consolidarea transparenței și a corectitudinii procesului democratic.
Pentru Partidul S.O.S. România, aceste investigații reprezintă o provocare majoră, care ar putea afecta imaginea și credibilitatea formațiunii, mai ales dacă vor fi identificate nereguli. În același timp, acest caz transmite un mesaj clar către toate partidele politice: încălcarea regulilor electorale nu va fi tolerată, iar respectarea legislației rămâne esențială pentru protejarea integrității procesului electoral.
Astfel, această situație evidențiază necesitatea unei monitorizări mai stricte și a unor mecanisme eficiente de prevenire și sancționare a neregulilor, pentru a asigura un mediu electoral echitabil și democratic.
