Verigheta este simbolul legăturii dintre logodnici sau al uniunii contractate prin căsătorie a două persoane. De regulă, inelul este purtat pe degetul inelar de la mâna stângă. De ce se poartă pe acel deget? De unde vine obiceiul?
De ce se poartă verigheta pe degetul inelar de la mâna stângă? De unde vine obiceiul?
Curântul este un diminutiv al substantivului ”verigă”, iar la rândul său termenul românesc este ”furat” din slavă: ”veriga”. Conform epocilor și țărilor, verigheta se poartă la mâna stângă, pe inelar ori pe degentul mare. În Evul Mediu, inelul cu cea mai mare însemnătate era purtat pe inelarul mâinii drepte și abia la începutul secolelor al XVI-lea și al XVII-lea a început să fie purtat pe inelarul stâng. Pentru creștini e literă de legă că verigheta, semn al armoniei și iubirii reciproce, se poartă pe inelarul stâng, după cum a scris și Sfântul Isidor de Sevilla, în Etymologiae, explicând că poziționarea inelului este astfel dat fiind că există o venă care ajunge la inimă.
De asemenea, și legendele mai spun ceva despre inele. Se pare că inelul care a fost oferit de Siegfried Brunhildei, un erou legendar din mitologia nordică, vânător de dragoni, ca semn de dragoste și fidelitate, în tetralogia Inelul Nibelungilor de Richard Wagner, este ceea ce numim astăzi doar o verighetă. Și…câte bordeie atâtea obiceie, mai există o explicație ce nu se limitează la cei doi parteneri. Potrivit tradiției chineze, fiecare deget al mâinii reprezintă un simbol.
