La aceste alegeri nu au existat ”2 Românii” și nici un public atât de dezbinat încât să avem nevoie de reconciliere – așa cum am avea tendința să credem, scrie Cristian Grosu, de la Curs de Guvernare, în acest articol de opinie pe care-l publicăm astăzi în HotNews.
Axiomă: dacă nu insistăm chiar acum, cât încă ne aflăm în miezul evenimentelor, să aflăm ce s-a întâmplat cu adevărat la aceste alegeri punând cap la cap cifre și fenomene evidente – și nu vom renunța la clișee, corectitudini politice și la propagarea a ceea ce vrea publicul să audă – nu vom avea nicio șansă să intuim ce urmează să se întâmple cu societatea românească.
Or, miza e nu să menajăm sensibilități, ci să conceptualizăm problema: altfel nu vom găsi o soluție.
Avem aceleași Românii de 35 de ani încoace, numai că acum asistăm la suprapunerea a trei fenomene, care ne dau sentimentul de dezbinare și conflict:
- 1. radicalizarea electoratului PSD, combinată cu
- 2. stilul agresiv-violent-legionaroid cu care liderul radicalizaților, AUR, a infestat scena politică cu mesajele exaltatului său guru – la fel de agresiv în mesaje – Călin Georgescu.
- 3. intruziunea rusească și modul de actiune militarist în războiul hibrid (asaltul pe tiktok cu câteva saptamani înainte de alegeri) – care a potențat și accelerat efectele combinate a primelor două fenomene.
Avem, așadar, același public, animat cu o stilistică diferită – iar chestiile vânturate pe la televiziuni de analiști în ce privește ”răzbunarea pe clasa politică”, ”exasperarea față de partide” etc. Nu sunt valide.
La aceste alegeri am votat, de fapt, că pământul se învârte în jurul soarelui și nu invers, că piramidele egiptene au fost construite de către egipteni și nu de către daci sau de către extratereștri care s-au întors azi să vorbească cu candidații la președinția României, și că romanii nu au învățat latina de la daci.
E importantă acestă observație pentru că până la a apărea Călin Georgescu pe TikTok, nu am fi știut câți români chiar cred bazaconiile de mai sus și trăiesc cu ele în cap și ies la vot cu ele în cap.
Radicalizarea electoratului PSD
AUR, George Simion, Călin Georgescu & comp sunt, de fapt electoratul PSD radicalizat în caracteristicile sale – adică un electorat cu care trăim de 30 de ani, chiar dacă el s-a primenit cu generațiile tinere pe măsură ce generațiile de pensionari dispăreau natural.
Cifrele vorbesc de la sine:
- 2004: PSD a luat 36% din voturi, la care s-au adăugat 12% voturile pentru Partidul România Mare al lui Vadim Tudor (precursorul AUR de astăzi). Adică, spre 48%.
- 2008: sub influența spectacolului de ”credit cu buletinul” declanșată de intrarea în UE cu un an înainte și cu libera circulație, precum și sub presiunea PDL-ului lui Traian Băsescu și a președintelui ”jucător”. PSD a luat 34%, iar PRM 3%.
- 2012: e neconcludent. Aliața USL a luat 58% (PSD-PNL-PC) confectionată împotriva PDL și a lui Traian Băsescu, dar are importanță foarte mare. A apărut PPDD (partidul lui Dan Diaconescu) care a cules electoratul PRM rămas orfan după moartea lui Vadim Tudor.
- 2016: PSD ia singur 46%. PPDD a dispărut prin arestarea lui Dan Diaconescu, electoratul acestuia s–a mutat la Liviu Dragnea, care a fost primul precursor AUR din PSD – același discurs antioccidental, același discurs pro-rusesc – catalizat si de politica pro-rusească a premierului Victor Ponta.
- 2020: PSD – 29%, AUR, apărut aparent peste noapte, dar produs de primele efecte ale războiului hibrid rusesc (care a coborât din scena politică a PSD în electoratul PSD) – 9%, adică în total spre 40%.
E prima oară când PSD coboară sub 30%. - 2024: PSD 23%, AUR 17%. Adică spre 40%.
În anul 2019, la prezidențiale, numărul de secții de votare s-a triplat în străinătate, sub motivul că diaspora nu are suficiente secții de votare – astfel că a crescut brusc de la 294 la 835.
În realitate, dincolo de motivele invocate, aceasta a fost miza negocierilor PSD, pentru a-i oferi lui Klaus Iohannis o pradă ușoară la alegeri (Viorica Dăncilă). PSD a vrut un număr de secții de votare în diaspora ”și pentru pesediști”: până atunci secțiile erau în orașele mari din străinătate, care au un anume fel de electorat, ”mai puțin pesedist”. Acest lucru s-a întors la aceste alegeri ca un bumerang împotriva partidului.
Nu avem un grup ”furios” născut peste noapte din exasperarea față de clasa politică, ci avem electoratul PSD același de zeci de ani (care a baleiat mereu între PSD-ul oficial și naționaliștii de conjunctură PRM-PPDD-AUR și înapoi) – care de această dată s-a comportat potrivit stilisticii agresiv-violent-legionaroide cu care liderul radicalizaților, AUR, a infestat scena politică.
Cum s-a făcut radicalizarea electoratului PSD
Înainte de toate, să spunem că furioșii de azi sunt cei care la toate alegerile din ultimii 20 de ani, își alegeau primarii care erau deja în pușcării sau chiar morți, își judecau politicienii cu ”a furat dar a și făcut”, ”ăștia măcar ne dau ceva, dar ceilalți ce ne dau?” și că au votat ”contra sărăciei” în anul în care s-a aruncat cu bani în salarii și pensii cam 5% din PIB și în care s-au făcut autostrăzi și digitalizare, iar investițiile s-au triplat și se văd cu ochiul liber și au votat ”împotriva sistemului” doi oameni care sunt produse pure ale sistemului: Georgescu și Ponta.
Dar ”sistemul” e doar un cuvânt cheie folosit în războiul hibrid.
Radicalizarea electoratului PSD este rezultatul unui cumul de factori, constând, în principal, mai întâi din baleierea unor părți din PSD către Rusia și în general Est (Dragnea, Ponta, Stănescu, Firea etc), pe o mișcare similară a unor facțiuni și grupuscule din Serviciile de informații pe de o parte, și pe de altă parte din războiul hibrid purtat ani de zile de către Rusia asupra electoratului PSD.
Războiul hibrid a constat în folosirea tehnologiilor la nivel de competență de top de pe social media (în special TikTok care are reguli mai laxe), combinată cu secvențierea psihologică după comportament a votanților cu vocație de electorat anti-european.
Un cercetător în materie de comportament social-media povestește pe Facebook experiența sa când și-a deschis un al doilea cont, cu date care puteau să-l profileze politic (femeie, 60 de ani, etc): cele 2 conturi primeau mesaje politici antagonice, iar noul cont primea mesaje radicalizante și agresive.
Ce instrumente sunt folosite în războiul hibrid
Care sunt butoanele pe care a apăsat inamicul din spatele războiului hibrid: cele profund afective, adresate celor mai adânci și mai disruptive sentimente umane:
1. Nostalgia: Am primit/văzut/am fost bombardați cu toții de mesaje pe rețelele de social media cu ”eram săraci, dar fericiți” sub o poză cu o bucătărie din anii lui Ceaușescu – și multe altele asemenea, cu elevi la muncile agricole (”pe atunci se muncea”) sau construcții de blocuri și șantiere. Să fim conștienți că ”țintele” acestei propagande primeau, în bula lor, milioane de astfel de mesaje, în mii de versiuni.
2. Insatisfacția față de gestiunea și ”harta” vieții personale – frustrarea de a te simți veșnic străin: S-o recunoaștem: câți dintre românii plecați în străinătate – chiar așezați în slujbele lor – nu se vor simți întotdeauna străini acolo și nu se vor putea simți (și nici comporta!) ca acasă – o viață sub presiunea constantă a unei altfel de culturi sociale? 50%? 70%? Sau?
3. Sentimentul de turmă de dincolo de sentimentul de identitate națională: Am fost copleșiti fiecare în bula noastră – care poate fi străină de naționalismul de peșteră – cu imagini de la uzina de tractoare Brașov sau de la cine știe ce uzină din timpul lui Ceaușescu, cu mesajul ”pe atunci ne produceam singuri mașinile”, sau ”pe atunci eram cineva”. Să ne închipuim ce primeau în bula lor, în milioane de mesaje în mii de versiuni, toți cei care avea nevoie, în străinătatea în care trăiau, de ”identitate și mândrie națională”.
4. Ignoranța violentă și aplecarea spre fandacsie și aberații (pământul plat, dacopatia, tunelurile de sub Bucegi, apă neîncepută, extratereștrii care vorbesc cu candidații, aceiași care au construit piramidele etc)
Aici a fost plin de cele mai mari bazaconii – iar iraționalitatea acestui segment din populație nu se putea transforma în raționalitate civică/electorală.
5. Prostia pură: care a existat dintotdeauna, dar de care nu aveam cunoștință, sau am subestimat-o: azi o vedem în toată dimensiunea și splendoarea ei pe rețelele sociale acolo unde oricine poate scrie într-o singură săptămână cât nu a citit, la propriu, în toată viața lui. Iar prostia pură, ca orice lucru pur, face prozeliți.
Cine s-a alăturat radicalizării PSD și electoratului PSD
Spre deosebire de alegerile de acum 2 decenii, la ultimile 2 scrutinuri și-au făcut apariția două tipuri noi de electorat și influenceri electorali, cu elemente foarte distincte.
Primul nou tipar de eletorat ține de clasa socială (că e o adevărată clasă socială, cu regulament de pozitionare socială foarte specific) a pensionarilor din institutiile militarizate. Cea mai mare parte e antioccidentală și, mai ales spre bătrânețe, foarte ”religioasă”.
Aceștia nu doar că se alătură legiunilor radicalizate din societate ci, pensionari tineri fiind, uneori se mai și află în posturi la care prestează pe lângă pensie, unde au influență și capacitate de mobilizare a electoratului PSD încă neradicalizat (”e om deștept, domne, a fost colonel”).
Așa se explică și numărul mare de foști angajați în instituțiile de forță din staff-urile lui George Simion și, mai ales, Călin Georgescu.
Radicalizarea a unei bune părți din preoți
Al doilea tipar de electorat, poate părea șocant, dar ultimii 4 ani au dus și la o radicalizare a unei bune părți din preoții BOR, mai ales de la țară sau din urbanul mic, vulnerabili la asalturile pe filiera pan-ortodoxiei prin care Rusia încearcă să-și destabilizeze vecinii.
Anii de propagandă privind ”dreapta credință”, ”înțelepciunea rusească” etc au instrumentalizat biserica de la firul ierbii împotriva ”occidentului stricat”.
Conducerea BOR va trebui să ia problema în serios și să găsească o soluție de rezolvare – asta dacă nu cumva și la acel nivel există o simpatie secretă față de ”înțelepciunea rusească”.
De altfel, Armata și Biserica sunt cele mai rigide și antioccidentale structuri instituționale românești, iar ele sunt și primele în topul încrederii românilor: poziția lor contează în orice împrejurare atunci când e vorba de poziționare.
Cum va continua radicalizarea PSD și a electoratului PSD
Ficare partid își are ”rușii lui”, dar în PSD falanga pro-rusească e cea mai puternică. Mai ales că ea e sprijinită și de anumite grupuri de business sau pur si simplu politice din serviciile secrete, fiecare cu infrastructura, influența și armele lui.
La nivel de electorat, însă, războiul hibrid al Rusiei va continua nestingherit, chiar în momentul în care Nicușor Dan și-a anunțat victoria, Rusia a mai băgat o fisă.
Experiența de pana acum, rodajul mecanismul de influență a creierelor și de procesare a sentimentelor și slăbiciunilor electoratului PSD din ultimii 20-25 de ani îi va crește eficiența.
Viitoarele direcții ale războiului informațional
Cel mai probabil, 2 vor fi direcțiile de război informațional pe care Rusia le va lansa asupra României în perioada care urmează:
- Se va intra în ”detalii” în privința ortodoxiei și a ”lumii stricate” occidentale și se va marșa pe intoleranță și sentiment de superioritate.
- Se va marșa pe dificultățile economice pe care măsurile de redresare a finanțelor le vor produce în societate: ”măsurile sunt la ordinele occidentului”, suntem ”o țară bogată jefuită de cei care ne pun acum să adunăm bani” etc. Aici bătălia va avea componenta online – pe social media, dar și componenta din real life, cu AUR ținând steagul revoltelor.
Reconciliere: cum? Ce ar presupune reconcilierea, cu un grup cu care oricum conviețuim de 30 de ani, iar acum e doar mai radicalizat și mai isterizat de mașinăria rusească de spălat creiere și mai vocal?
Problema radicalizării trebuie dusă în CSAT
Teoretic, problema e la PSD. Dar are PSD o soluție la a-și recupera electoratul din radicalizarea AUR, când nu mai știe exact nici măcar cât a pierdut după prestația Georgescu-Simion și din scorul de 23%-17% pe care cele 2 entități politice l-au luat la alegerile din iarnă, iar acum nu știm cum ar arăta dacă duminică ar fi alegeri?
PSD a fost, dintotdeauna un partid cu mesaj conservator: va găsi formula magică de a-și readjudeca componenta de stânga, social-democrată, a mesajului său?
Problema radicalizării și a anti-occidentalismului anticonstituțional trebuie dusă în CSAT că nu avem de-a face cu apariția unui nou electorat cu simplele lui revendicări în limita Constituției, ci cu un război hibrid, la fel de devastator ca unul militar:
Nu avem un grup ”furios” născut peste noapte din exasperarea față de clasa politică, ci avem electoratul PSD același de zeci de ani – care de această dată s-a comportat potrivit stilisticii agresiv-violent-legionaroide cu care liderul radicalizaților, AUR, a infestat scena politică, după o intensă și științifică propagandă rusească.
PS: Nu, nu s-a sfârșit: Rusia nu va obosi niciun moment să încerce să-și aducă oamenii la conducerea României. Prin vot democratic.
