INTERVIU. Fratele presedintelui Traian Basescu, in exclusivitate pentru “ring”, despre culisele botezului:
Mircea Băsescu rupe tăcerea. După un weekend în care a fost ţinta ironiilor cu adresă mai ales la preşedintele ţării, fratele primului om în stat mărturiseşte cât de simplă este, de fapt, ecuaţia botezului de la malul mării. În opinia lui Mircea Băsescu, posibilele afaceri penale ale liderului romilor nu au nimic în comun cu un gest care poate fi la îndemâna oricărui om: creştinarea unui copil.
Domnule Băsescu, nimic despre arme şi nici despre flacăra violetă. Pe noi ne interesează povestea botezului de sâmbătă. Cum aţi ajuns naşul nepoatei controversatului Bercea Mondialu’?
Povestea e una cât se poate de simplă şi s-a petrecut cu fix opt zile înainte de botez. Pe acest om, pe Bercea Mondialu`, cum i se spune, l-am cunoscut prin intermediul unui prieten mai vechi. Prietenul acesta m-a sunat într-o zi şi mi-a spus că trece pe la birou să vorbim despre unele probleme tehnice de la fabrică. Mi-a mai zis că vine împreună şi cu acest Bercea Mondialu’ şi n-am avut nimic împotrivă, mai ales că pe moment nu ştiam de unde să-i iau numele. Oricum, omul ăsta nu a venit să facă afaceri cu piept de pui la mine la firmă. Pur şi simplu a venit aici însoţit de un prieten de-al meu. Cei doi se cunosc pentru că vin din aceeaşi zonă, sunt amândoi de pe lângă Slatina.
Cum s-a ajuns de la întâlnirea cu un necunoscut la ideea botezului?
Au venit şi am stat de vorbă aproape o oră. Recunosc că m-a surprins pe finalul discuţiei când, dintr-odată, Bercea s-a ridicat de pe scaun şi m-a întrebat: “Domnu’ Băsescu, am o nepoţică, n-aţi vrea să o botezaţi dumneavoastră?”. Cum să vă spun… Nu era primul copil pe care îl botezam. Când omul ăsta m-a rugat să botez, nu m-am gândit că îi fac neapărat lui un favor. Nu m-a interesat că e ţigan. Eu un gest creştinesc pe care l-am făcut de fiecare dată când am fost rugat. Am fost de acord şi de data asta şi nu văd nicio problemă, dar poate că dă mai bine să spui că fratele preşedintelui a botezat nepoţica unui interlop.
Nu aţi considerat că ar fi trebuit să îi cereţi părerea şi fratelui dvs., preşedintele României ?
Eu doar mi-am anunţat soţia. I-am spus joi că sâmbătă botezăm. Ce treabă să aibă preşedintele ţării cu aşa ceva? Nu ne-am consultat niciodată în chestiuni din acestea.
Nu aţi luat în calcul că acest botez i-ar afecta totuşi imaginea preşedintelui?
Bercea Mondialu’, dacă fură mâine, nu o să-l scap eu de poliţie pentru că i-am botezat nepoţica. În niciun caz fratele meu nu ar avea de ce să se supere sau să fie deranjat pentru că am botezat un copil de ţigan. În schimb, unele televiziuni au ales să trateze subiectul în nuanţe rasiste.
A fost pentru prima oară când aţi botezat un copil de ţigan?
Să ştiţi că numai soţia mea are trei fini. Am fost naş de cununie şi pentru un olandez, pe care l-am şi botezat când s-a făcut cununia în biserică. Am botezat copil şi de tătar, şi de turc, şi de român. Uite, poate o să înţelegeţi altfel. Pe mare, când treceam printr-o furtună grea, mă gândeam mai mult la ce înseamnă, de fapt, viaţa, mă rugam atunci la Dumnezeu şi apoi, după ce trecea, mă rugam mai puţin pentru că uitam. Dar cred că măcar atunci când botezi un copil, fie el şi copil de ţigan, faci o faptă care te apropie de Dumnezeu. Eu cel puţin aşa simt. Nu vreau să dau naştere la tot felul de interpretări, dar aş vrea să se înţeleagă că nu am făcut decât o faptă de creştin.
„Glumind aş spune că Bercea Mondialu’ m-a păcălit puţin. Cred că a fost doar noroc pentru că m-a întrebat şi în secunda doi am fost de acord. Mi-a zis că durează puţin, că o să fie ceva restrâns, da’ uite că până la urmă tot a ieşit scandal.”
„La câţi a cununat şi fratele meu, ar trebui să însemne că are eventual de apărat în faţa justiţiei o mulţime de oameni”
