Astăzi, la „Dicționar cultural”, ne învrednicim (inclusiv termenul „vrednic” este disecat) cu lămurirea poveștilor înflorite pe seama unei expresii spumoase: „a avea boala lui Calache”. Dar nu numai, după cum aveți a vă convinge singuri. Citind.
„«A avea boala lui Calache» este o zicală căreia i s-a construit de puțină vreme, la noi, o așa zisă legendă – altfel neconsemnată de folcloriști în cercetările de teren”, sesiza reputatul etnolog Gheorghiță Ciocioi în deschiderea unui nou episod al rubricii Dicționar cultural. Mai pe îndelete? „Ar fi vorba de un tânăr boier – fiul unui anume Mihalache din Oltenia – dornic să ajungă la tron, dar care nu reușește să facă față îndatoririlor (somn și lenevie din destul, isterie odată trezit, mâncare multă), sultanul neconfirmându-l ca domn la Țării Românești. Așadar, deloc o boală, mai mult o meteahnă…”.
Pitpalacul, bată-l vina!
Să-i pătrundem înțelesurile! „Zisa în cauză nu este nicicum una veche, fiind un împrumut din franțuzește, din secolul al XIX-lea, prin contactele dese ale studenților și boierilor moldoveni și munteni cu Franța și limba franceză. Astfel, Calache – un nume provenit, în Moldova, din Chitcalache (BCI4, 193: Chitcălache Toader) – are legătură cu… pitpalacul (prepelița). O poreclă devenită nume de familie. Caille des blés (pitpalacul), în franceză, va intra în mai multe expresii (cu tentă umoristică) din pricina «strigătului» caracteristic al masculului speciei de păsări în cauză – de dinainte de crăpatul zorilor, ori chiar târziu în noapte, repetat de patru până la opt ori: «paye tes dettes» («plătește-ți datoriile»)” Interesant…
Citește articolul integral aici.