Rusia încă este prezentă în campania electorală prezidenţială din România, unde susţine activ candidaţi extremişti prin propagandă conspiraţionistă şi răspândirea fricilor, afirmă Ileana Racheru, expertă în spaţiul ex-sovietic şi în dezinformare.
Rusia are trei obiective principale
Prin instalarea unui preşedinte extremist la Cotroceni, Rusia are trei obiective principale pe care speră să le atingă, explică interlocutoarea: a) ţara noastră să oprească sprijinul pentru Republica Moldova, b) să oprească sprijinul pentru Ucraina, c) să vulnerabilizeze flancul estic al NATO. Adiţional, Kremlinul urmăreşte câştigarea unui nou pion în UE, după Orban la Budapesta şi Fico la Bratislava, pentru a slăbi din interior această organizaţie.
Interesantă este paralela pe care experta o face între România şi Republica Moldova. Se remarcă o metodologie similară folosită de Rusia în cele două ţări, părând că Moscova experimentează mai întâi anumite modele în Moldova înainte de a le replica în România.
Similitudini România – Moldova
Ileana Racheru arată cum mai mulţi politicieni pro-ruşi din Moldova – mulţi dintre ei consiliaţi chiar de specialişti FSB – s-au convertit în ultimii ani în adepţi pro-europeni. Aceşti oameni proveniţi din Partidul Socialiştilor şi Partidul Comuniştilor, ambele controlate de Rusia, au înfiinţat noi formaţiuni politice autodeclarate pro-europene, dar care insistă pe apărarea valorilor tradiţionale, ortodoxie, familie, neutralitatea ţării, normalizarea relaţiilor cu Rusia etc. În acelaşi timp, toată lumea critică intenţia preşedintei Maia Sandu şi a partidului de guvernare PAS de a majora la 1% din PIB bugetul Armatei.
Pentru ca paralela cu România să meargă şi mai departe, Ileana Racheru relatează că, înainte ca ţara noastră să trăiască şocul absolut de la alegerile din 24 noiembrie 2024, minunea candidaţilor-surpriză care câştigă fără să fi auzit cineva de ei înainte s-a produs în Moldova. Sunt invocate exemplele actualei başcane a Găgăuziei, Evghenia Guţul – despre care, după victorie, câteva zile absolut nimeni din presă nu a reuşit să găsească informaţii, pentru a afla cine era şi de unde venea – alegerile pentru Primăria din oraşele Bălţi şi Orhei. După succesul din aceste poligoane de încercare, experimentul pare să fi fost mutat, câteva luni mai târziu, în România.
Includerea României printre statele ex-sovietice
Un alt element care atrage atenţia este acela că Rusia, prin comunicatul emis de SVR (agenţia de spionaj extern) în privinţa alegerilor prezidenţiale din România, a inclus ţara noastră într-o categorie din care până acum făceau parte doar statele ex-sovietice, pe care Kremlinul le consideră ca fiind de drept în sfera sa de influenţă. Până acum, serviciile secrete ruseşti n-au emis niciodată comunicate despre alegerile interne din ţări membre UE. România e prima şi singura ţară unde au făcut acest gest rezervat, până de curând, Moldovei, Ucrainei şi altor ţări care au făcut parte din imperiul sovietic.
”Rusia ajută orice candidat despre care consideră că ar putea să îi facă jocurile”
Întrebată în cadrul unui interviu acordat News.ro dacă e de părere că Rusia are oameni înscrişi în actuala cursă prezidenţială din România, Ileana Racheru a răspuns: „Mă îndoiesc că Rusia ar fi pregătit un candidat pentru mult timp şi pentru competiţia electorală din România. Cred că, mai degrabă, Rusia a mizat pe altceva, şi anume a mizat pe propagandă foarte mult, pentru că ei cu propaganda ar atinge practic două state, atât România, cât şi Republica Moldova, având în vedere limba comună. Şi cred că Rusia ajută orice candidat despre care consideră că ar putea să îi facă jocurile sau să îi reprezinte interesele în momentul în care câştigă alegerile din România. Practic, Rusia lucrează cu oamenii locului şi îi alimentează, să spunem, doar prin propagandă. Contează pe X, Y sau Z”.
Mai mult, experta în spaţiul ex-sovietic şi în dezinformare a enumerat și care ar fi scopurile Rusiei în intervenţiile pe care le realizează în diverse state, precum România, Republica Moldova sau Ucraina.
„Totuşi, să nu uităm că Rusia a sprijinit mişcări extremiste inclusiv din alte state europene. Ne uităm şi în Germania, şi în Franţa şi aşa mai departe. Însă în ceea ce priveşte România, cred că obiectivele Rusiei sunt mai multe. Pe de o parte, în situaţia în care – sper să nu se întâmple asta – alegerile prezidenţiale vor fi câştigate de un extremist, Rusia speră ca respectivul să pună sub semnul întrebării sau chiar să încheie colaborarea cu autorităţile ucrainene şi sprijinul pe care România îl acordă Ucrainei. A doua chestiune ar fi ca România să nu mai ajute Republica Moldova şi a treia chestiune este vulnerabilizarea flancului estic al NATO, pentru că nu trebuie să uităm că România este stat de graniţă în NATO. Cred că, în acelaşi timp, Rusia are nevoie şi de un nou pion în cadrul Uniunii Europene, pe modelul Orban sau pe modelul Fico”, a mai opinat Ileana Racheru.
