Călin Georgescu, candidat independent la alegerile prezidențiale din România, și-a construit campania electorală pe o serie de propuneri și declarații care au stârnit controverse. Promisiunea naționalizării terenurilor agricole și discursurile împotriva influenței occidentale au atras atenția publicului și criticilor deopotrivă. În ciuda declarațiilor adesea controversate, Georgescu a reușit să obțină susținerea a peste două milioane de români, mulți dintre ei din diaspora.
Propuneri radicale: naționalizarea terenurilor și un „stat al proprietarilor”
Una dintre propunerile centrale ale lui Georgescu este naționalizarea terenurilor agricole, pe care o consideră esențială pentru transformarea României într-un „stat al proprietarilor”. Această idee amintește de politicile centralizate din perioada comunistă, dar este ambalată de candidat într-un discurs despre suveranitate și protejarea resurselor naționale. Criticii, printre care gazetarul Cristian Tudor Popescu, consideră că astfel de propuneri sunt inspirate de ideologia ceaușistă și riscă să izoleze România de partenerii săi occidentali.
Anti-occidentalism și teorii conspiraționiste
Georgescu a fost, de asemenea, un critic vocal al aderării României la spațiul Schengen, declarând că țara „nu are nevoie de covrigul lor și nici să pupăm ghiulul”. Această poziție reflectă un discurs mai larg împotriva Uniunii Europene și a influențelor occidentale, pe care le consideră opresive pentru suveranitatea națională.
Mai mult, Georgescu și-a câștigat notorietatea prin promovarea unor teorii conspiraționiste bizare, precum cele legate de rețelele 5G, apa potabilă și chiar întâlniri cu „specii extraterestre”. Declarații precum „Apa nu este H2O, ci conține informație” sau „M-am întâlnit cu o specie care nu era umană” i-au adus o reputație de personaj excentric și, în același timp, o bază de susținători atrași de mesajele sale anti-sistem.
Critici și acuzații de extremism
Cercetătorul Dorin Dobrincu, de la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași, l-a acuzat pe Georgescu de asociere cu ideologii neo-legionare și de promovare a unor perspective conspiraționiste asupra lumii. „S-a autointitulat salvator al națiunii, dar frecventează medii de extremă dreaptă și are deschidere spre idei ciudate, de la negarea aselenizării până la negocieri cu reptilienii”, a declarat istoricul.
Aceste acuzații sunt susținute de discursurile lui Georgescu, care combină frecvent referiri religioase cu atacuri împotriva valorilor liberale occidentale. Într-un discurs rostit într-o biserică penticostală, acesta a cerut iertare divină pentru cei care îl critică: „Iartă-i, Doamne, că nu știu ce fac”.
Impactul electoral și riscurile pentru România
Cu toate că discursurile sale polarizante i-au asigurat o bază de susținători loiali, inclusiv în diaspora, analiștii avertizează asupra riscurilor pe care le-ar reprezenta o eventuală victorie a lui Georgescu. Cristian Tudor Popescu atrage atenția asupra pericolului izolării României pe plan internațional: „O Românie condusă de Călin Georgescu ar putea deveni o copie a Ungariei lui Viktor Orbán, cu o atitudine antagonică față de Uniunea Europeană, ceea ce ar putea distruge arhitectura de securitate a țării”.
In loc de concluzie
Călin Georgescu reprezintă o combinație de naționalism radical, populism și excentricitate, care rezonează cu un segment specific al electoratului român. În timp ce susținătorii săi îl consideră un lider anti-sistem capabil să „salveze” națiunea, criticii săi văd în el un pericol pentru stabilitatea și viitorul României. Această polarizare reflectă tensiunile mai largi din societatea românească, între dorința de suveranitate și nevoia de integrare în structurile occidentale.
