Medicii atrag atenția că, potrivit celor mai recente statistici, impactul bolilor neurologice l-a depășit pe cel al afecțiunilor cardiovasculare, care ocupau până acum primul loc în clasamentul cauzelor problemelor de sănătate, la nivel mondial, și sunt responsabile de pierderea a 443 de milioane de ani de viață sănătoasă, doar în 2021. Bolile cardiovasculare și cerebrovasculare sunt principalele cauze de mortalitate și morbiditate la nivelul României, astfel că specialiștii cardiologi au elaborat o nouă Strategie națională, prin care va crește accesul pacienților la tratament și reabilitare. Potrivit ministrului Sănătății, aceasta va fi aprobată de Guvern până la jumătatea acestui an.
Nu mai puțin de 43% din populaţia mondială – adică 3,4 miliarde de persoane – suferea de o afecţiune neurologică, în 2021, potrivit unui studiu recent realizat de sute de cercetători sub egida Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME), un organism de referinţă în materie de statistici privind sănătatea.
Acest nivel ar fi mult mai ridicat decât se estimase şi ar însemna că aceste tulburări au crescut cu mai bine de jumătate din 1990 până acum.
Afecțiunile neurologice au fost responsabile pentru pierderea a 443 de milioane de ani de viață sănătoasă (168 de milioane de ani trăiți cu dizabilități și 275 de milioane ani de viață pierduți din cauza morții premature), în 2021, conform cercetării ale cărei rezultate au fost publicate în revista The Lancet Neurology.
Stresul psihosocial, poluarea și mâncarea tradițională
„Impactul bolilor neurologice – aici intră accidentul vascular cerebral, bolile neurodegenerative, epilepsia etc. – depășește în acest moment bolile cardiovasculare. Reprezintă o povară mai importantă în lumea occidentală, europeană, decât boala cardiovasculară. De ce se întâmplă așa? Sunt lucruri noi, din ce în ce mai evidente. De exemplu, stresul psihosocial – despre care se vorbește mult, dar se înțelege puțin – este un factor de risc pentru neurodegenerare. Poluarea, iarăși, știm astăzi că este un factor de risc pentru neurodegenerare”, a exemplificat prof. Bogdan O. Popescu, în cadrul celei de-a doua ediții a Forumului Național de Neurologie (FNN), desfășurat, zilele trecute, la București.
De asemenea, sunt factorii de risc deja cunoscuți și comuni pentru afecțiunile cerebrovasculare și cardiovasculare. Astfel, potrivit unui raport OECD privind starea sănătății în UE, circa 46% dintre decesele din România, în anul 2019, sunt atribuite factorilor de risc cum ar fi: fumatul, dieta neadecvată, consumul de alcool și activitatea fizică redusă.
Citește articolul integral aici.
