Dragii mei cu Jurnalul sub braț. Suntem în „vinerea alegerilor”, ziua în care nehotărâții încă dau cu banul ca să se decidă pe cine vor pune ștampila duminică. Doar că noi nu ne amestecăm în politică.
Așadar haideți să ne concentrăm pe un lucru din ce în ce mai prezent în România: faptul că mulți tineri merg să studieze în străinătate și apoi se întorc în România ca să pună în practică învățătura dobândită peste hotare. Și nu este vorba doar de cei care s-au dus la studii după terminarea liceului. Este vorba de mii de tineri, cei mai mulți provenind din familiile diasporei, care au învățat carte în străinătate încă din școala primară. Și, la fel, foarte important este că acești tineri nu vin să se pună în slujba vreunei multinaționale, ci vin să se pună în slujba familiei sau a lor personal. Asta mi-a atras atenția și îl consider un lucru extraordinar. Putem spune fără să greșim că în acest fel ești mult mai util societății. Nu se vaită, nu se plâng. Se luptă, iar știința de carte este arma lor letală pentru birocrația din România. Aproape că nu este domeniu în care acești tineri să nu fi reușit. În comerț, în medicină, în investiții, chiar și în artă. Da, în artă. Copii blagosloviți de Dumnezeu cu un har aparte și-au pus talentul, excelent șlefuit în universități mari din lume, în slujba creației, a inventivității și, în final, a valorificării înclinației lor artistice. Fără o pregătire extraordinară, harul lor rămânea un talent nepus în valoare. Repet nu este treaba noastră, a celor de la pagina 22, să comparăm valoarea învățământului românesc cu alte sisteme de învățământ de pe alte meleaguri. Noi doar constatăm. Și dacă rezultatele sunt în folosul țării noastre, nu poate decât să ne bucure.
Citește articolul integral aici.
