Aceste cereri au fost depuse de doi dintre candidații care nu au obținut suficient sprijin popular pentru a trece în turul al doilea: Cristian Terheș (locul 9) și Sebastian Popescu (locul 12).
Ambii contesta legalitatea procesului electoral. Terheș, un fost eurodeputat și unul dintre principalii susținători ai partidului AUR, și Popescu, candidat independent, susțin că au existat nereguli majore în desfășurarea votului, care ar fi afectat rezultatele. Aceștia cer astfel ca alegerile din 10 noiembrie 2024 să fie anulate, invocând diverse încălcări ale legislației electorale.
4 sunt motivele invocate de cei 2
- Nereguli legate de listele electorale (ex. persoane care nu aveau drept de vot sau voturi invalide);
- Nereguli în procesul de votare, inclusiv influențarea alegătorilor sau organizarea deficitară a secțiilor de votare;
- Posibile manipulări ale procesului de numărare a voturilor sau ale rezultatelor;
- Nerespectarea reglementărilor legale privind campaniile electorale.
Decizia Curții Constituționale va avea un impact semnificativ asupra procesului electoral, dat fiind că o eventuală anulare a primului tur ar putea complica organizarea unui nou scrutin sau ar putea determina alte măsuri, inclusiv posibilitatea reluării votului sau ajustarea rezultatelor, în funcție de analiza cererii.
Anularea alegerilor prezidentiale
După dezbaterea acestora, la nivelul guvernului este programată o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care va aborda subiecte de siguranță națională, inclusiv măsurile ce trebuie luate în contextul derulării alegerilor și al eventualelor contestații legale.
Discuțiile de joi se adaugă unui climat tensionat în politică, având în vedere recentele contestații și discuțiile despre integritatea procesului electoral din România.
