La îndemnul părinților, în special al tatălui, Ami și fratele ai au studiat vioara încă din copilărie. Acum, Andrei, fratele cântăreței, e membru al Filarmonicii de Stat din Sibiu, unde este violonist. Ami folosește ocazional în melodiile ei instrumentul la care a studiat mai bine de 12 ani și la care a fost olimpică.
În ciuda faptului că a câștigat o sumedenie de premii cu interpretările ei la vioară, Ami și-a construit o carieră de solistă, alegând să cânte doar ocazional la instrumentul pe care l-a studiat încă de mică.
Cântăreața a povestit pentru Libertatea cum a ajuns să iubească vioara, după ce în copilărie nici nu voia să audă de acest instrument.
”Treaba asta cu vioara nu știu exact de unde o moștenim. Mama are ureche muzicală, buncile mele au, dar cred că talentul vine de la bunicul din partea mamei. El și-a confecționat o vioară, singur, când era mic, în copilărie. Nu mai avem, din păcate, vioara lui”, ne-a povestit Ami.
Artista studiază de la 3 ani vioara, la îndemnul tatălui, care a avut grijă ca atât ea, cât și fratele ei să aibă alte preocupări decât să bată toată ziua mingea în fața blocului.
”Tatăl meu nu prea ne lăsa, nici pe mine, nici pe fratele meu, să ieșim în curtea blocului cu vecinii, pentru că trebuia să studiem. Am făcut 12 ani vioară și asta mi-a ocupat foarte mult timp. A fost un instrument pe care nu l-am iubit la început și a fost un fel de traumă pentru mine, după care am început să-l îndrăgesc foarte tare. Datorită tatălui meu am devenit olimpică. Eu voiam să fac pian și de aceea nu am îndrăgit vioara la început. Acum, la maturitate, îi mulțumesc pentru că nu m-a lăsat să ies tot timpul în oraș, să-mi piert timpul, ci să mă organizez astfel încât să am parte și de copilărie”, ne-a mai povestit artista.
Chiar dacă nu este un instrument tocmai ieftin, părinții au făcut sacrificii și i-au cumpărat artistei propria vioară, pentru a nu fi nevoită să împartă una cu fratele sau să o împrumute de la profesor. Ce-i drept, fiind extrem de mică, având doar 3 ani și o siluetă firavă, aceștia nici nu prea aveau prea multe variante.
”Am avut fiecare vioara lui, pentru că este pe mărimi. Eu fiind foarte micuță o aveam pe cea mai mică, zici că era de jucărie. Era frumoasă, ce-i drept, și îmi plăcea cum suna”, a mai povestit Ami pentru Libertatea.
