Rezultatul surprinzător al alegerilor prezidențiale din România, marcat de victoria ultranaționalistului Călin Georgescu, ridică întrebări serioase despre influența rețelelor sociale și capacitatea Uniunii Europene de a aplica Legea serviciilor digitale (DSA). Acuzațiile privind manipularea algoritmului TikTok pentru a favoriza un candidat au pus în dificultate Comisia Europeană, care se confruntă cu presiunea de a demonstra că regulamentul său funcționează în situații critice, precum alegerile naționale.

Legea serviciilor digitale, menită să reglementeze modul în care platformele de social media gestionează conținutul, este testată în cazul României. Comisia Europeană a extins întrebările adresate TikTok pentru a investiga dacă algoritmul platformei a amplificat conținutul în mod disproporționat, favorizând candidatul câștigător. Totuși, Bruxelles-ul adoptă o abordare precaută, temându-se să nu fie acuzat de amestec în alegerile naționale.

Reacții și apeluri pentru acțiuni rapide

Deputați europeni, precum Kim Van Sparrentak, și ONG-uri au criticat lentoarea cu care Comisia abordează aceste situații. Aceștia cer o monitorizare mai strictă a platformelor în timpul campaniilor electorale și implementarea unor măsuri provizorii mai eficiente. Alexandra Geese, co-negociator al regulamentului digital, a subliniat necesitatea unor lecții din această experiență pentru a preveni riscurile în viitoarele scrutine.

Conform DSA, platformele mari, precum TikTok, sunt obligate să evalueze riscurile sistemice, cum ar fi impactul algoritmilor asupra discursului public și alegerilor. TikTok a primit ordinul de a stoca datele legate de alegerile din România până în martie 2024, pentru a permite eventuale investigații. Aceste măsuri vor fi cruciale în scrutinuri viitoare, inclusiv alegerile din Germania din februarie 2024.

Concluzii și implicații

Cazul României scoate la iveală vulnerabilitățile DSA, dar și urgența de a dezvolta instrumente mai rapide și mai eficiente pentru gestionarea riscurilor digitale în context electoral. Deși nu va schimba rezultatul alegerilor din România, situația ar putea reprezenta un punct de cotitură în aplicarea legilor digitale ale UE și monitorizarea mai strictă a rețelelor sociale.