LEGE. Conform unui proiect de lege intitulat „Lege pentru amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse”, depus la Cameră de deputaţii Mădălin Voicu şi Nicolae Păun, pedepsele cu închisoarea de până la şase ani inclusiv, precum şi pedepsele cu amendă ar putea fi graţiate în întregime, în timp ce pedepsele/infracţiunile pedepsite cu privarea de libertate până la patru ani inclusiv sau amendă ar putea fi amnistiate. Iniţiativa legislativă a celor doi deputaţi prevede, totodată, şi graţierea minorilor trimişi într-o şcoală specială de muncă şi reeducare.
De asemenea, proiectul legislativ prevede graţierea cu o treime a pedepselor cu închisoarea între şase şi opt ani inclusiv, graţierea cu o cincime a pedepselor cu închisoarea între opt şi 10 ani inclusiv. Proiectul de lege prevede că de la aceste graţieri şi amnistieri sunt excluşi cei recidivişti prin condamnări anterioare sau condamnaţi pentru infracţiuni săvârşite în stare de recidivă.
Cei care au săvârşit infracţiuni contra siguranţei statului, infracţiuni de omor, vătămare corporală gravă, loviri sau lovituri cauzatoare de moarte, lipsire de libertate în mod ilegal, viol, act sexual cu un minor, perversiune sexuală, incest, tâlhărie, înşelăciune, delapidare, ultraj, tortură, evadare, falsificarea de monede, trafic de stupediante, proxenetism nu beneficiază de prevederile acestui proiect de lege.
De asemenea, cei care au săvârşit infracţiuni prevăzute de Legea siguranţei, de Legea combaterii evaziunii fiscale şi de Legea privind combaterea traficului şi consumului de droguri nu pot beneficia de aceste prevederi ale proiectului de lege. Proiectul de lege prevede că persoanele graţiate care, în curs de trei ani, săvârşesc cu intenţie o infracţiune vor executa pe lângă pedeapa stabilită şi pedeapsa graţiată.
Proiectul de lege are numărul de înregistrare 331/2012, fiind adresat Biroului Permanent al Camerei în data de 2 octombrie. În expunerea de motive a proiectului de lege cei doi iniţiatori argumentează necesitatea adoptării unor astfel de reglementări legale prin necesitatea oferirii posibilităţii ca persoanele condamnate care au săvârşit infracţiuni ce nu prezintă un pericol social ridicat şi cele care în timpul executării pedepsei au dat dovezi temeinice de îndreptare să beneficieze de clemenţa legiuitorului. Un alt argument invocat de iniţiatori se referă la ameliorarea supraaglomerării penitenciarelor.
