Decizia Corneliei Catanga de a renunţa la sarcină a şocat pe toată lumea. Cântăreaţa, în vârstă de 54 de ani, spune că îi este teamă ca boala de care suferă ea să nu se transmită şi la copil. Cornelia a declarat că nu mai vede deloc cu ochiul drept.
„CRED CĂ-ŞI CAUTĂ PRETEXTE PENTRU A NU PĂSTRA COPILUL”
Adriana Iliescu, cea mai în vârstă mamă din România, spune că acest lucru este puţin probabil. Femeia care a născut în 2005, la vârsta de 67 de ani, o sfătuieşte pe Catanga să nu renunţe la sarcină, chiar dacă are temeri, a declarat în EXCLUSIVITATE pentru ziarulring.ro.
„Nu se moşteneste de la părinţi. Genele nu vin de la părinţi, ci de la generaţiile precedente. Cred că îşi caută pretexte. Dacă nu vrea, nu vrea. Copilul este un sacrificiu permanent. Renunţi la tine, renunţi la multe alte lucruri şi îngrijeşti copilul. Dacă a rămas gravdă pe cale naturală, eu cred că este un dar de la Dumnezeu. O sfătuiesc să-şi facă un control medical serios şi să nu renunţe la sarcină. Un copil nu poate fi înlocuit cu nimic. Viaţa ei nu este împlinită dacă nu are copil. Oricâte realizari ai, dacă nu ai copil, viaţa ta este împlinita doar pe jumătate. Să păstreze sarcina”
„LA VÂRSTA PE CARE O AM, MI-A FOST GREU SĂ AM GRIJĂ DE UN COPIL DE CREŞĂ”
Adrian Iliescu a lăsat o lume întreagă cu gura căscată în 2005. Ea a născut-o pe Eliza, deşi avea în acel moment 67 de ani. Ea spune că sarcina a fost un DAR DIVIN şi că în fiecare zi îi mulţumeşte lui Dumnezeu pentru acest lucru. Adriana recunoaşte însă că la vârsta pe care o are e greu să ai grijă de un copil mic.
„Sarcina mea a fost o excepţie şi o consider că a fost un dar divin. Eu sunt o femeie credincioasa şi merg la biserică şi mă rog. Mulţi au ajuns la concluzia că mi-a pus Dumnezeu mâna în cap, şi asta este şi părerea mea. Consider că a fost şi o mare reuşită a şcolii medicale româneşti. Aceşti 8 ani cu Eliza mi s-aU părut din ce în ce mai antrenanţi şi îmi provoacă permanent un entuziasm. Nu vreau să vă ascund că mă înţeleg mai greu cu un copil de creşă sau de grădiniţă. Recunoasc că mă simt mai bine acum când ea a mai crescut şi este elevă. Mă înţeleg altfel cu ea”.
„EDUCAŢIA SE FACE LA ORICE VÂRSTĂ, INDIFRENT DACĂ EŞTI TÂNĂRĂ, BUNICĂ AU STRĂBUNICĂ”
Adriana Iliescu spune că mulţi oameni au judecat-o gratuit pentru că a adus pe lume un copil la o asemenea vârstă.De atunci au trecut opt ani, dar percepţiile unora dintre ei au rămas aceleaşi.„Percepţia oamenilor nu ştiu dacă s-a schimbat în totalitate, nici nu mă intersează. Lumea ne opreşte pe stradă, ne întâmpină cu multă simpatie. Aici nu e vorba de vârstă. Educaţie se poate face la orice vârstă, tânără, bunică şi străbunică. Am vazut tinere care-şi abandonează copiii, cum îi chinuie cu scandaluri în casă, cu divorţuri şi ajung pe la psihiatri”.
„MI-AŞ DORI CA FIICA MEA SĂ DEVINĂ PROFESOARĂ DE ROMÂNĂ SAU AVOCAT”
Eliza, fiica Adrianei Iliescu, a împlinit pe 16 ianuarie, opt ani. Mama sa este mândră de ea, mai ales că fetiţa este premiantă la şcoală. A avut probleme cu înscrierea Elizei în clasa întâi pentru că avea doar 5 ani şi 8 luni. Acum se gândeşte la persectivă şi îşi doreşte o carieră strălucitoare pentru copilul pe care şi l-a dorit atât de mult.
„Mi-aş dori ca fiica mea să îmi calce pe urme, să devină profesoară de limba română, sau de filologie aşa cum am fost eu. Mi se pare o cariera elegantă. Poate chiar judecator sau avocat. Ea şi-a dorit să intre la scoală mai devreme, a ales clasa pregătitoare în dauna grădiniţei. Ea a vrut unde este mai greu. Am avut de tras cu intrarea ei la şcoala, cu pshilologi, cu Ministerul Educatiei, cu inspectoratul, cu cereri, dar până la urmă a intrat, deşi avea doar 5 ani şi 8 luni. Încerc să-i ofer o educaţie cât mai bună, o trimit la sport, la dans. Ne mai ducem la casa noastră de vacanţă de la munte. Mama mi-a spus odată, fata mea, când ajungi să ai copii, nu-ţi mai aparţini”.
