O ÅŸtire intitulată “Miron Cozma, recrutat de Securitate”, apărută, astăzi, pe prima pagină în ziarul „Adevărul” cu pretenÅ£ia de exclusivitate ÅŸi informaÅ£ie-bombă, se dovedeÅŸte că nu este nici “bombă”, nici “noutate” absolută. Vă prezentăm în continuare care este adevărul… gol-goluÅ£.
Printr-o simplă accesare a site-ului cnsas.ro, se poate observa că, încă de anul trecut, Colegiul CNSAS a verificat ÅŸi a luat în discuÅ£ie “Dosarul Cozma” ÅŸi, la începutul acestui an, pe numele lui Miron Cozma s-a emis o adeverinţă (vezi aici documentul) de necolaborare (ca ÅŸi în cazul lui Traian Băsescu ÅŸi al altora), în care se menÅ£ionează negru pe alb: “Adeverim prin prezenta că domnului Cozma Miron, fiul lui (…) ÅŸi al (…), nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securităţii, în sensul legii”. Adică nu a colaborat cu Securitatea ca “poliÅ£ie politică”.
Există ”note olografe”, dar legea… Å£ine cu Miron Cozma
Trebuie spus că documentul CNSAS, respectiv ”AdeverinÅ£a nr.5573/08.12.2015” prezintă mai multe ”note olografe”, despre care vorbeÅŸte ÅŸi ziarul ”Adevărul”, note în care apare ”numele conspirativ PAUL”, atribuit Miron Cozma. Cu toate acestea, la punctul 5 al AdeverinÅ£ei se spune că, potrivit art.2 lit.b din OU nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar ÅŸi deconspirarea Securităţii, calitatea de colaborator al Securităţii nu poate fi reÅ£inută decât în privinÅ£a persoanelor care au furnizat informaÅ£ii ”prin care se denunÅ£au activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist ÅŸi care au vizat îngrădirea drepturilor ÅŸi libertăţilor fundamentale alec omului”. Or, ”documentele citate în cuprinsul prezentei adeverinÅ£e nu fac referire la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist”. În concluzie, conform speialiÅŸtilor CNSAS, ”persoanei verificate – respectiv Miron Cozma – nu i se poate reÅ£ine calitatea de colaborator al Securităţii”.
”S-a început discreditarea mea”
De altfel, ÅŸi Miron Cozma, contactat de ”ring”, spune: ”S-a început discreditarea mea, pentru că am declarat că voi candida la preÅŸedinÅ£ie. Păi, eu am luat bătaie de la Securitate, nu am colaborat cu Securitatea. Eu sunt semnatarul punctului 8 de la TimiÅŸoara. Iar în adeziunea mea de partid, că sunt preÅŸedintele Partidului Social Democrat al Muncitorilor, chiar este întrebarea dacă am colaborat cu Securitatea. Åži, în altă ordine de idei, pe mine m-a validat ca lider de partid chiar Curtea de Apel, după ce am avut contestaÅ£ii că aÅŸ fi colaborat cu Securitatea. Dar e o chestie logică. Dacă eu, de exemplu, îl turnam la Securitate pe X sau pe Y, nu se luau măsuri împotriva lui, a celui turnat? Åži nu ÅŸtia lumea din ce cauză s-au luat măsuri? Păi, mă mai alegeau pe mine lider de sindicat dacă eu îi turnam pe ei la Securitate? Mă mai alegeau cei 70.000 de oameni din Valea Jiului care mă cunoÅŸteau ca DJ-ul, ca nebunul care sfida comuniÅŸtii? Dar, ăştia de la Adevărul vor să mă discrediteze pe mine, aÅŸa cum, în iunie 1990, aduceÅ£i-vă aminte, au ponegrit PiaÅ£a Universităţii, făcându-i pe manifestanÅ£ii de atunci pegra societăţii româneÅŸti”.
Adevărul şi numai adevărul
Deocamdată, în meciul Adevărul vs Cozma, scorul este 1-0 pentru Cozma. Cu arbitru CNSAS. Interesant, însă este că ÅŸtirea din ”Adevărul” s-a vrut „bombă” cu atât mai mult cu cât a venit chiar pe 13 iunie, când s-au împlinit 26 de ani de la controversatele (ÅŸi sângeroasele) evenimente numite generic “Mineriada 13-15 iunie”. De 26 de ani noi nu ÅŸtim adevărul (judiciar vorbind), nici despre sângeroasa mineriadă, dar nici despre ce rol a avut ”Adevărul” (ca ziar , ca vector de opinie) în acestă mineriadă. Evident, trebuie făcută odată ÅŸi odată lumină despre toÅ£i ÅŸi toate. Dar, poate tocmai de aceea, despre personajele-cheie ale mineriadelor (ÅŸi ale revoluÅ£iei) trebuie spus adevărul ÅŸi numai adevărul. Până
