ZiarulRing

24-iul.2024

ULTIMA ORĂ

ALTE CATEGORII

9 cărți musai: recomandări

Avatar

Publicat

pe

Ai evacuat de pe noptieră volumele (devorate deja) care ți-au captat curiozitatea în ultima vreme? Ai făcut, așadar, loc pentru titluri noi? Uite, mai jos, câteva recomandări cinstite.

1. Istoria minciunii

Autor: Juan Jacinto Muñoz-Rengel

Traducere: Mioara Adelina Angheluță

Cartea lui Juan Jacinto Muñoz-Rengel este, în pofida tuturor așteptărilor, o îndrăzneață tentativă de a spune adevărul despre minciună, de a merge neobosit pe urmele ei până în cel din urmă loc în care se ascunde sau se arată. Căci uneori falsitatea este evazivă și obscură, dar în multe alte cazuri se expune înaintea noastră, asurzitoare și orbitoare. 

De-a lungul acestor pagini, autorul urmărește existența minciunii de la prima ei apariție în istorie – care coincide, poate, tocmai cu apariția istoriei însăși – până în prezent, când deține o poziție dominantă în societate. Țelul său este de a-i găsi adevăratul sens, de a ne arăta cum se poate uza și abuza de ea, de a descoperi legătura sa inextricabilă cu firea omenească. Dacă nu cumva și aceasta nu este decât o altă minciună.

Advertisement

O nestemată musai!

2. Infernala comedie

Autor: Emil Brumaru

Ilustrații: Felix Aftene

Editura: Polirom, 2024

(ediția a III-a)

„Emil Brumaru e unul dintre puţinii poeţi care-ţi dau certitudinea că sunt mari încă de la debut. Și totuși, celebritatea extraliterară și-a câștigat-o abia odată cu poemele «pornolirice». Îndrăznelile sale de limbaj au violentat pruderia de gust a cititorului nostru mediu. Încă tânără, literatura noastră e și excesiv de pudică – îi este aproape cu desăvârșire străină tradiţia marii literaturi erotice. Revoluţia – și șocul – pornolirismelor lui Emil Brumaru constă în aceea că el introduce definitiv corpul erotizat în literatura română. Nu e totuși întâmplător că sonetele acestea porno se cheamă Infernala comedie – ca și în cazul Divinei, e vorba tot despre o via purgativa prin care sufletul își regăsește inocenţa” (Radu Vancu).

Advertisement

3. Castelul din orașul meu

Autoare: Ioana Bâldea Constantinescu

Editura: Litera, 2024

În cartierul evreiesc al Bucureştiului, pe lângă un imobil galben, scorojit în eleganţa lui interbelică, se plimbă în fiecare zi un domn vârstnic şi cocker spanielul lui auriu. De peste drum, din spatele unei ferestre, drumurile lor sunt urmărite de micul Sebastian şi de părinţii lui. În jurul casei galbene, Castelul, cum e numită în cartier, anotimpurile, hortensiile, chipurile şi lumea se schimbă, iar promenada lui Hanno şi Spatzi rămâne singura ancoră de firesc într-un timp care nu mai este la fel. 

Una dintre legendele care explică prezenţa saşilor în Transilvania este Flautistul din Hamelin, culeasă şi transformată în basm de Fraţii Grimm. În Strasbourg-ul anului 1518, în mod inexplicabil, mai mulţi oameni dansează până mor de epuizare, într-o fervoare fatală, cunoscută drept „epidemia dansului”. Castelul galben din cartierul evreiesc le adună pe toate şi le leagă istoriile precum notele pe liniile unui portativ. Iar Hanno, Martha, Clara, Liese, Hanne, Sebastian şi chiar şi Spatzi se pun fiecare la locul lor, într-un „Bruder Jakob” care curge neîncetat. Chiar şi când cartea s-a terminat de mult.

Citește articolul integral aici.

Advertisement
Citește în continuare
Advertisement
Lasă un comentariu

Lasă comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *