Celebra interpretă de muzică populară a mărturisit, pentru „ring”, că, deși a publicat în ultimii ani trei volume de proză și de poezie, e nevoită să țină tot tirajul… acasă. Sofia Vicoveanca recunoaște că nu-și permite să distribuie cărțile în librării și mai vinde din ele doar la unele concerte.
Optimistă, artista pregătește pentru anul viitor al patrulea volum: „Lucrez la o nouă carte de poezii, care va mai dura un pic, dar înainte de a o publica, am de înregistrat mai multe cântece. Până acum am scris trei cărți pe care le-am ilustrat cu desene în creion. Volumele mele nu se găsesc în librării, ci doar acasă la mine și le prezint când am spectacole de poezi şi cântec. Nu-mi permit o expoziție cu desenele mele, așa cum nu-mi permit nici ca volumele mele să ajungă într-o librărie. Cine vrea să procure cărțile îmi poate scrie pe Facebook, pe pagina Sofia Vicoveanca Oficial”.
Creează când o pălește singurătatea sau dorul Când vine vorba despre inspirație pentru poezii, Sofia Vicoveanca e spontană: „Timp de scris ai dacă vrei, dar de obicei nu-ți propui să scrii, ci doar când te pălește singurătatea sau dorul de cineva. Poeziile mele sunt mai mult pe fond de amar și descriu starea mea de moment”.
Altfel, artista a făcut și din citit o altă pasiune: „Acasă am multe cărți rămase de la soțul meu, fost ziarist, Dumnezeu să-l odihnească! Am o cameră ticsită cu cărți până la plafon. Datorită lui mă pasionează cititul și am devenit alt om. Cu ajutorul unei cărți rămân mută și o zi întreagă. Timpul trece și se așază urât pe noi, așa că trebuie să-l tocăm, că timpul nu ne iartă și nici noi nu trebuie să-l iertăm”.
Travaliul i-a schimbat vocea și destinul
Până la 29 de ani, Sofia cânta purtând codițe și flori în păr. Apoi a devenit mamă și cariera ei s-a schimbat radical: „Băiatul meu e cel care mi-a schimbat destinul, acum 43 de ani. La nașterea normală a pruncului mi-a coborât glasul, care a devenit grav, ca al unei femei în vârstă. Am luat atitudine și am schimbat codițele, florile din păr, catrința scurtă și pantofii cu basmaua neagră cu ciucuri, opinci și catrință lungă. Și am frapat. Nu știu cât place glasul meu, dar nu se confundă. De obicei se reține ceva bun și ceva rău, dacă e un amestec, se uită. Povestea glasului meu am scris-o în cărțile mele în care am redat tot ce ține de cântec, de mine și de viața mea”.
De Sărbători cântă în Bucovina Interpreta se află în Capitală, pentru înregistrări TV, însă știe deja ce va face și în ultimele zile ale anului.
„Lumea încă mă vrea, așa că de Crăciun voi fi la Gura Humorului, de revelion – la Suceava și Gura Humorului, iar pe 1 ianuarie (Sfântul Vasile) – la Vatra Dornei. La începutul anului voi imprima un nou album cu piese populare culese în timpul comunismului, când era interzis să cânți despre durere, amar și dor”, a mai spus Sofia Vicoveanca.
Pasionată de integrame, artista nu poate adormi dacă nu dezleagă câteva careuri. Premieră Sofia Vicoveanca a publicat, în premieră, pe pagina ei de socializare, o poezie emoționantă.
„Va apărea în următorul meu volum, dacă îmi dă bunul Dumnezeu putere şi zile… Este îndemnul meu de a privi viaţa mai departe… Sper să vă regăsiţi şi dumneavoastră!”, spune artista.
AI GRIJĂ! Oriunde şi oricine-ai fi,
Nu te văita, ci te închină
Că-i poţi fura morţii o zi
Şi să te bucuri de lumină!…
Nu lăsa să-ţi zboare gândul
La vechi dureri care te-au ars!
Nu faci decât să-ţi scurtezi timpul
Şi zilele, câte-au rămas…
Că-i poţi fura morţii o clipă
Te bucură, că nu-i uşor!…
Ai grijă şi nu fă risipă
De vorbe grele, care dor!…
Când viaţa te-a lovit din plin,
Să lupţi cinstit în faţa sorţii!
Fii blând, nu semăna suspin,
C-aşa-i mai furi o clipă morţii!…
SOFIA VICOVEANCA
„Fiecare dintre noi simte câteodată că se află pe margine de prăpastie și apoi o mână care ne trage înapoi. Am trăit multe situații de genul acesta pe care le-am povestit în cărțile mele.”, SOFIA VICOVEANCA
