Mărmureanu spune despre cutremurul de 5,5 grade, simţit şi în Bucureşti, că „n-a fost nimic” în comparaţie cu marele cutremur prezis de el. Cutremurul de 5,5 grade pe scara Richter produs duminică dimineaţă, în zona Vrancea, care a fost simţit şi la Bucureşti, nu este „cutremurul cel mare” prevestit în urmă cu aproximativ un an de directorul onorific al Institutului Naţional de Fizica Pământului (INFP), Gheorghe Mărmureanu.
El a spus că nu vrea să comenteze nimic despre activitatea seismică resimţită în ultima perioadă în Galaţi, zicând despre numeroasele cutremure înregistrate în ultimul timp acolo că sunt „nimicuri”.
Referitor la seismul care a trezit bucureştenii din somn, Mărmureanu a răspuns tranşant.
„Ăla nu e cutremurul mare. Diferenţa dintre un cutremur mare şi cel de aseară (n.r. – duminică, ora 4.37) este ca de la Bucureşti la New York”, a spus seismologul, care nu a dorit să comenteze mai mult pe această temă. La trei-patru ani avem câte un cutremur de peste 5 grade Directorul Ştiinţific al INFP, Mircea Radulian, spune, la rândul său, că specialiştii se aşteptau la un cutremur de peste 5 grade pe Scara Richter.
„Nu putem spune că ştiam că va urma un cutremur de peste 5 grade, dar cutremure de profunzime cu astfel de magnitudini au loc cu o relativă periodicitate, de aproximativ trei-patru ani. Ultimul seism de peste 5 grade, de 5,4 grade mai exact, a avut loc în 2009, astfel că, într-o oarecare măsură, ne aşteptam să se producă un cutremur precum cel de duminică”, a explicat directorul tehnic de la INFP. Pot fi legături între seismele din Galaţi şi cel de duminică
El a mai spus că între cutremurele din Galaţi din ultima perioadă şi cel de duminică dimineaţă, care s-a simţit şi în Bucureşti, pot exista legături.
„Poate fi doar o coincidenţă, dar pot exista legături mai strânse decât credeam noi până acum între plăcile tectonice din Vrancea, care au provocat seismul de 5,5 grade, şi cele din faţa Arcului Carpatic, care provoacă seisme de suprafaţă, cum sunt cele din Galaţi. Ele sunt cumva în legătură, dar nu există niciun model care să ne arate legături strânse de cauzalitate. Este o ipoteză de lucru şi în acest moment lucrăm la ea”, a mai spus Radulian.
Două-trei cutremure mari pe secol Legat de seismul puternic prevăzut de Mărmureanu, directorul tehnic de la INFP nu a vrut să vorbească, dar a menţionat că seismele cu magnitudini de peste 7 grade pe scara Richter au loc de două-trei ori pe secol şi că mai mult de atât nu pot fi prognozate.
„Am avut cutremure mari în 1802, în 1829, în 1838 şi după aceea în 1940 şi 1977, dacă nu ţinem cont de cel din 1908, care a fost ceva mai mic. Deci se produc două-trei pe secol, iar de la ultimul a trecut o perioadă destul de lungă, însă nu se poate prognoza aşa ceva”, a conchis Radulian. Numărul de telefon al Dispeceratului Integrat de Urgenţă, pus la dispoziţie de municipalitate bucureştenilor, este 0800.800.868. „
Cam de la 20 septembrie nu s-a mai înregistrat activitate seismică intensă în Vrancea, situaţie care nu se întâmplă în general.”, Mircea Radulian, director ştiinţific al INFP
