Aloe Vera este utilizată din antichitate, de vechii egipteni, fiind recunoscută pentru proprietățile ei vindecătoare. Rușii o numeau „elixirul tinereții“, iar chinezii, „remediul armoniei“.
De asemenea, planta este folosită de secole și de indieni, care îi cunoșteau proprietățile de tonificare a țesuturilor. Cu ajutorul ei, aceștia își păstrau tinerețea. Mai mult, se pare că secretul ritualului de frumusețe al reginelor egiptene cleopatra și nefertiti era chiar sucul de aloe vera, pe care acestea îl utilizau la îmbăiere.
Utilizată de mai bine de 5.000 de ani, aloe vera conține peste 200 de substanțe active, printre care se numără 18 amino¬acizi, vitamine, minerale (printre care calciu, magneziu, fosfor, potasiu, zinc și cupru), săruri minerale, hormoni vegetali care contribuie la creșterea celulară și cicatrizare, precum și mucopolizaharide care sunt responsabile de ¨hidratarea celulară.
Aloe Vera
Principalele întrebuințări ale aloei vera sunt: tratarea vânătăilor, înțepăturilor de insecte și alinarea arsurilor. Pentru tratarea afecțiunilor cutanate, se recomandă aplicarea unei fâșii înguste din frunza plantei direct pe suprafața de piele afectată. Unii specialiști susțin că preparatele pe bază de aloe vera pot fi folosite și contra mătreții.
Aloe vera a fost supusă multor cercetări de-a lungul timpului. De aceea, azi există peste 200 de studii care au demonstrat trei mari categorii de proprietăți: antiinflamatoare, antibacteriene și antivirale. Totodată, planta este folosită în tratamentul unor afecțiuni precum diabet, constipație, ulcer, indigestie, artrită sau boli de rinichi.
Aplicat extern, gelul de aloe vera este întrebuințat cu succes pentru îngrijirea pielii și în durerile articulare sau reumatice. Astfel, acesta poate fi folosit în arsuri și diverse leziuni cutanate datorită efectului său dezinfectant și cicatrizant.
